Într-o comunicare oficială furnizată duminică, Departamentul de Stat a declarat că instituția respectivă își pierde credibilitatea și a solicitat încheierea activității acesteia.
„Momentul a venit pentru ca Curtea Penală Internațională să fie dizolvată”, se precizează în comunicatul Departamentului de Stat, care îndamnă toate țările membre ale CPI să renunțe la Statutul de la Roma, documentul juridic prin care a fost constituit acest organ.
Washington: CPI este „politizată” și „nu este legitimă”
Guvernul american a manifestat satisfacție față de decizia președintei interimare de la Caracas, Delcy Rodríguez, de a ieși din Curtea Penală Internațională, marcând astfel alinierea noului regim din Venezuela cu inițiativele conduse de Statele Unite pentru desființarea instanței.
Departamentul de Stat, organismul care coordonează politicile externe ale SUA, susține că ancheta inițiată de Curtea Penală Internațională (CPI) în 2018 asupra fostului președinte Nicolás Maduro nu a generat rezultate palpabile și acuză instanța de a-și depăși atribuțiile, concentrându-se pe state care dispun de sisteme judiciare performante.
„Această abordare reprezintă o depășire evidentă a competențelor Curții, demonstrând părtinire politică și o aplicare selectivă a legii. Curtea Penală Internațională nu este credibilă, nici independentă și nici legitimă”, au declarat oficialii americani.
Conform Washingtonului, Nicolás Maduro este deja sub acoperirea justiției americane, în urma capturării sale din ianuarie și a aducării în Statele Unite pentru a fi judecat.
Statele Unite nu sunt semnatare ale Statutului de la Roma și nu recunosc autoritatea jurisdicțională a Curții Penale Internaționale asupra cetățenilor americani.
Motivul ieșirii Venezuelei din CPI
Venezuela a informat oficial, joi, Organizația Națiunilor Unite cu privire la decizia sa „irevocabilă” de a părăsi Curtea Penală Internațională.
Ministrul de Externe, Félix Plasencia, conform informațiilor de la Reuters, a afirmat că instanța prezintă un bias față de anumite zone ale lumii, țicind în mod disproporționat țări din Africa și America Latină. De asemenea, președinta interimară Delcy Rodríguez a susținut că instituția a fost transformată într-un instrument politic utilizat împotriva Venezuelei.
Această retragere era anticipată încă din decembrie 2025, când Adunarea Națională a Venezuelei a anulat legea prin care țara ratificase Statutul de la Roma, simplificând astfel procesul de ieșire din competența Curții.
Ancheta privind Venezuela
Curtea Penală Internațională efectuează investigații cu privire la presupuse crime împotriva umanității comise pe teritoriul Venezuelei începând cu anul 2017.
În 2020, procurorii au concluzionat că există dovezi suficiente pentru a suspecta oficiali civili, militari și persoane apropiate guvernului de implicarea în astfelne infracțiuni. În 2021, procurorul Karim Khan a lansat ancheta oficială, decizie care a fost respinsă de autoritățile de la Caracas.
La nivelul ianuarie 2025, CPI și-a închis sediul din Caracas, invocând lipsa de cooperare din partea guvernului venezuelian.
Putin și Netanyahu, printre liderii vizați de CPI
Curtea Penală Internațională, situată la Haga, a fost înființată prin Statutul de la Roma cu scopul de a judeca indivizii acuzați de genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crime de agresiune în situațiile în care statele nu pot sau nu vor să organizeze propriile procese și anchete.
În perioada recentă, instanța a emis mandate de arrest împotriva mai multor lideri politici și militari, inclusiv președintele rus Vladimir Putin, precum și premierul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru al Apărării Yoav Gallant, fiind acuzați de presupuse crime de război și împotriva umanității legate de conflictul din Gaza.
Retragerea nu oprește anchetele în curs
Conform prevederilor Statutului de la Roma, retragerea unui stat din Curtea Penală Internațională intră în vigoare după un an de la notificarea oficială și nu pune capăt investigațiilor sau procedurilor deja deschise.
