Discuțiile din cadrul coaliției referitoare la bugetul de stat pentru anul 2026 au ajuns la un punct critic, în timp ce negocierile despre pachetul de solidaritate cerut de PSD și alocările pentru dezvoltare au atins limita maximă din punct de vedere fiscal.
Protejarea socială exclusivă, investiții permise
Conform unor surse din sfera guvernamentală, Ministerul Finanțelor poate acorda cel mult 1,5 miliarde de lei pentru măsurile de solidaritate solicitate de social-democrați, o sumă semnificativ mai mică față de cifrele menționate inițial în public.
Aceleași surse indică faptul că există însă posibilitatea de a majora bugetul Ministerului Dezvoltării cu alte 1 miliard de lei, după cele deja alocate 5 miliardi pentru programele Anghel Saligny și PNDL. Aceste fonduri suplimentare nu includ proiectele administrate de Compania Națională de Investiții, care au o sursă de finanțare separată.
În ceea ce privește pachetul de stimulare economică, sursele menționează că resursele necesare sunt deja prevăzute în structura bugetară și în ordonanța recent adoptată de Guvern. Punctul de divergență continuă să fie măsurile sociale și echilibrul între ajutorul acordat cetățenilor și imperativul de a reduce deficitul bugetar.
Solidaritate la capacitatea maximă: limitele bugetului
PSD a stabilit, în ultimele săptămâni, că sprijinul pentru buget este condiționat de adoptarea unui pachet de solidaritate ce ar cuprinde plăți directe pentru pensionari cu venituri scăzute, subvenții pentru facturile de energie și gaze, precum și alte formene de asistență pentru familii într-o situație precară. Social-democrații au estimat un impact de peste două milioane de beneficiari și un cost de ordinul miliardelor de lei.
În interiorul coaliției, Ministerul Finanțelor a semnalat însă că spațiul bugetar este foarte restrâns, iar orice sumă peste pragul de 1,5 miliarde de lei ar compromite ținta de deficit stabilită pentru 2026, estimată la circa 6% din PIB. Conform declarațiilor anterioare, primul-ministru a insistat că nici o măsură suplimentară nu poate fi implementată fără a se preciza sursa exactă de finanțare.
Decalajul dintre cerințele PSD și evaluările Ministerului Finanțelor a intensificat tensiunile în cadrul coaliției, într-un context în care bugetul trebuie aprobat rapid pentru a transmite o imagine de stabilitate către piețele financiare și agențiile de rating.
Investiții locale și cererile primarilor
Pe lângă agenda socială, PSD a accentuat și necesitatea de a finanța investiții la nivel local, în principal prin programele Anghel Saligny și PNDL, considerate vitale pentru autoritățile administrației publice locale. Surse guvernamentale confirma că este disponibil un spațiu pentru a suplimenta bugetul Ministerului Dezvoltării cu încă 1 miliard de lei, peste suma deja stabilită de 5 miliarde, pentru a răspunde astfel cererilor din teritoriu.
În paralel, o hotărâre importantă se va lua cu privire la fondurile de echilibrare destinate primăriilor. Potrivit informațiilor obținute, autoritățile locale vor primi, la fel ca în anul precedent, 63% din sumele colectate din impozitul pe venit și TVA la nivel local, menținând mecanismul actual de distribuire.
Totodată, în cadrul Guvernului se analizează posibilitatea creării unui fond de solidaritate pentru sprijinirea primăriilor cu resurse financiare limitate. Acest fond ar putea fi alimentat din sumele redistribuite la nivel local, pentru a diminua diferențele dintre comunele/orașele bogate și cele cu venituri modeste.
Creșterea taxelor locale, bugete locale mai solide
Pe lângă alocările bugetare, sursele indică faptul că unitățile administrativ-teritoriale vor beneficia și de alte câteva miliarde de lei provenite din majorările recente ale taxelor și impozitelor locale. Aceste venituri suplimentare ar trebui să consolideze bugetele locale și să ofere o bază financiară mai mare pentru investiții sau pentru cofinanțarea de proiecte europene.
Negocierile despre aceste prevederi se desfășoară pe fondul unui joc politic complex, în care PSD încearcă să concretizeze atât agenda socială, cât și cererile primarilor, în vreme ce Ministerul Finanțelor și primul-ministru urmăresc strict controlul asupra deficitului și al angajamentelor externe ale țării.
