Guvernele din Uniunea Europeană evaluează în prezent posibilitatea de a restricționa accesul la servicii precum Instagram, TikTok sau Fortnite pentru persoanele sub 16 ani. Cei care susțin aceste măsuri argumentează că ele ar proteja copiii de conținut dăunător și de dependența digitală. Totuși, tinerii implicaţi în discuție susţin că deciziile sunt luate fără să fie consultaţi cei direct afectaţi, conform Euronews.
Tinerii cer reglementări pentru platforme, nu interdicții totale
În Franţa, membri ai mişcării tinere Ctrl+Alt+Reclaim au încercat să influenţeze proiectul de lege ce vizează restricţiile pentru copiii sub 15 ani. Grupul a transmis amendamente senatorilor şi a cerut instaurarea de norme pentru platforme, în locul blocării accesului pentru minori. Activistul Thomas Yaqoubi Reboul a explicat că mulţi adolescenţi nu înţelegeau pe deplin amploarea propunerii iniţiale. Opinile s‑au schimbat după ce au aflat că ar putea pierde accesul la reţele şi jocuri utilizate zilnic pentru socializare şi comunicare. Potrivit lor, reţelele sociale reprezintă astăzi unul dintre puţinele spaţii publice gratuite la care tinerii pot avea acces.
„Platformele nu devin automat mai sigure la 18 ani”
Lauren Bond, reprezentantă a OBESSU, afirmă că elevii simt că întreaga responsabilitate pentru siguranţa online le revine lor. Ea susţine că interdicţiile generale ignorează realitatea generaţiei actuale şi nu rezolvă problemele specifice ale platformelor. „Reţelele sociale nu devin automat mai sigure când cineva împlineşte 18 sau 19 ani”, a declarat Bond. Organizaţiile de elevi solicită investiţii suplimentare în educaţia digitală şi cursuri de siguranţă online în şcoli. Bond a adăugat că astfel de programe i-au permis încă din copilărie să înţeleagă riscurile mediului digital şi cum să le gestioneze.
Reţelele sociale, parte integrantă a vieţii cotidiene
În Olanda, reprezentantul tinerilor în Consiliul Consultativ pentru Tineret al preşedintei Comisiei Europene a subliniat impactul major al reţelelor sociale asupra viaţei de zi cu zi. Niels Zagema a precizat că majoritatea tinerilor consultaţi nu susţin interdicţiile totale, deşi recunosc riscurile dependenţei digitale şi ale consumului excesiv de conţinut online. El propune un model gradual, prin care copiii ar fi introduşi treptat în utilizarea tehnologiei şi a platformelor sociale, în funcţie de vârstă.
Activiştii cer aplicarea legislaţiei europene existente
Diverse organizaţii de tineret susţin că Uniunea Europeană dispune deja de instrumente pentru reglementarea platformelor, însă implementarea acestora este insuficientă. Printre actele invocate se numără Digital Services Act şi Digital Markets Act, care impun obligaţii mai stricte marilor companii tehnologice. Activista irlandeză Aisling Maloney a subliniat că reţelele sociale au reprezentat pentru mulţi adolescenţi din zonele rurale o modalitate crucială de socializare şi acces la informație. Ea argumentează că platformele trebuie să devină mai sigure prin reglementări stricte împotriva designului ce creează dependență şi exploatarea datelor personale, nu prin excluderea completă a tinerilor din mediul online.
