Anunțul apare într-un context politic delicat pentru Budapesta, marcat de o schimbare de guvern și de tensiuni tot mai accentuate între autoritățile ungare și organele Uniunii Europene.
Conform unei scrisori oficiale direcționate președintelui Ungariei, Tamas Sulyok, și difuzată sâmbătă, Viktor Orbán susține că decizia CJUE constituie o încălcare serioasă a suveranității statelor membre și a identității constituționale a Ungariei. Documentul, semnat joi, menționează că guvernul ungar nu va pune în practică hotărârea curții europene, invocând argumente politice, juridice și constituționale, relatează EFE.
Curtea Europeană de Justiție a emis, pe 21 aprilie, o hotărâre prin care a constatat că legislația adoptată de administrația condusă de Viktor Orbán contravine valorilor fundamentale ale Uniunii Europene. Norma contestată interzice promovarea sau prezentarea conținutului referitor la minoritățile sexuale și de gen în învățământ și mass-media, autoritățile din Budapesta argumentând că este necesară „protecția copiilor”.
Judecătorii europeni au susținut că legea maghiară este incompatibilă cu principiile pluralismului și ale drepturilor fundamentale promovate de UE. Curtea a transmis că Ungaria nu poate apela la identitatea națională pentru a justifica o reglementare ce contravine normelor comune ale blocului comunitar.
În motivarea sa, CJUE a accentuat că norma adoptată de Budapesta afectează libertatea de exprimare, accesul la informație și drepturile persoanelor LGBTQ. Decizia instanței europene constituie una dintre cele mai dure poziții împotriva politicilor guvernului Orbán din ultimii ani.
Anunțul făcut de Viktor Orbán survine într-o perioadă de tranziție politică în Ungaria. Partidul Fidesz, la guvernare din 2010, a pierdut alegerile parlamentare organizate pe 12 aprilie, suferind una dintre cele mai semnificative înfrângeri electorale din ultimii ani.
Formaţiunea de opoziție Tisza, condusă de conservatorul Peter Magyar, a obținut o victorie covârșitoare și urmează să constituie noul guvern în a doua jumătate a lunii mai. Noua majoritate își va exercita puterea cu o supermajoritate de două treimi în Parlamentul de la Budapesta, permițându-i să modifice legislația și să schimbe cursul politic al țării.
Refuzul guvernului Orbán de a aplica hotărârea CJUE ar putea avea implicații juridice și politice majore pentru Ungaria. Specialiștii europeni consideră că o astfel de atitudine ar putea intensifica conflictul dintre Budapesta și instituțiile europene, inclusiv prin posibile sancțiuni financiare sau proceduri suplimentare.
Legea criticată de CJUE a declanșat reacții puternice atât în Ungaria, cât și pe plan internațional. Organizațiile pentru drepturile omului și numeroase state membre ale UE au acuzat autoritățile maghiare de adoptarea unei legislații discriminatorii. Criticii susțin că norma creează o legătură periculoasă între homosexualitate și pedofilie, amplificând controversele.
Comisia Europeană a sesizat Curtea Europeană de Justiție în 2021, susținând că măsurile adoptate de guvernul maghiar încalcă tratatele europene și principiile fundamentale ale egalității și nediscriminării.
Rămâne de văzut dacă viitorul guvern de la Budapesta va menține postura actuală sau va căuta să diminueze tensiunile cu Bruxellesul prin punerea în aplicare a deciziei CJUE.
Situația este monitorizată îndeaproape de autoritățile europene, în contextul în care relația dintre Ungaria și instituțiile UE a fost marcată de numeroase dispute în ultimul deceniu.
