Un proiect de lege aflat în dezbatere parlamentară, care vizează reorganizarea exercitării profesiei de psiholog și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, a generat o reacție negativă puternică din interiorul breslei profesionale. Proiectul de lege a fost înregistrat la Parlament sub numărul B708/2025 și a strâns deja peste 250 de opinii în consultare publică, majoritatea covârșitor fiind împotrivă.
Criticii susțin că, în forma actuală, proiectul introduce bariere excesive de acces în profesie, mută aproape integral costurile formării pe umerii tinerilor specialiști și concentrează putere administrativă și financiară fără mecanisme reale de control sau transparență.
Printre obiectivele declarate ale proiectului se află standardizarea accesului în profesie, introducerea unor examene naționale, reorganizarea formelor de exercitare și consolidarea atribuțiilor Colegiului în raport cu universitățile și practicienii. În realitate, spun criticii, legea schimbă regulile „în timpul jocului” și creează un sistem rigid, costisitor și profund dezechilibrat.
Proiectul prevede condiționarea dreptului de liberă practică de deținerea simultană a diplomei de licență și a diplomei de master, ceea ce înseamnă că un absolvent de psihologie nu mai poate profesa deloc, nici măcar ca stagiar, pentru cel puțin doi ani, perioadă în care trebuie să suporte costuri universitare fără a avea dreptul legal de a lucra.
De asemenea, proiectul introduce un examen național standardizat scris, organizat de Colegiu, ca etapă obligatorie după finalizarea studiilor, măsură criticată mai ales de psihoterapeuți și cadre universitare, care susțin că evaluarea competenței clinice prin teste grilă este profund limitată.
Criticii mai susțin că proiectul leagă recunoașterea vechimii de un prag financiar, ceea ce înseamnă că psihologii care lucrează în zone rurale, în ONG-uri, în servicii sociale sau cu populații vulnerabile pot profesa ani întregi fără ca activitatea lor să conteze drept vechime.
Asociația Psihologilor Atestați din România (A.P.A.R.) a transmis public că, în urma unei consultări interne, majoritatea covârșitoare a respondenților s-a pronunțat împotriva proiectului și a cerut retragerea lui, invocând riscuri legate de acces, carieră, legitimitate internă și funcționarea democratică a Colegiului.
În acest moment, proiectul este încă în dezbatere, iar presiunea publică a crescut tocmai fiindcă miza e dublă: pe de o parte, inițiatorii invocă „calitate”, „protecția beneficiarului” și armonizare cu standarde europene, pe de altă parte, criticii văd o profesie împovărată cu filtre noi (master, examen), condiționări economice (vechime legată de venit) și o concentrare de putere administrativă la nivelul Colegiului (recunoașteri, avizări, reguli electorale).
