Timpul mediu de concentrare a scăzut semnificativ în ultimii douăzeci de ani, de la aproximativ două minute și jumătate la numai 47 de secunde, conform cercetărilor efectuate de Gloria Mark, profesoară de informatică la University of California, Irvine.
De la două minute la 47 de secunde. Cum tehnologia ne-a afectat capacitatea de concentrare
Specialiștii atribuie acest fenomen tehnologiei digitale, aplicațiilor proiectate pentru a-și păstra utilizatorii conectați și granițelor din ce în ce mai năclășite dintre viața profesională și cea personală, notează CNN.
Platformele de social media și fluxurile interminabile de conținut stimulează în permanență dopamina, un neurotransmițător legat de recompensă și motivație. Anna Lembke, profesoară de psihiatrie la Stanford University School of Medicine, explică că accesul constant la conținut rapid și intens crește pragul de stimulare al creierului.
„Efectul devastating al unui flux nelimitat de conținut este că devine greu să interacționezi cu lucruri care nu oferă o satisfacție imediată”, declară și Marian Berryhill, profesor de psihologie la University of Nevada, Reno, potrivit sursei citate de Mediafax.
În același timp, cultura muncii s-a transformat. Notificările continue și așteptarea de a fi mereu disponibil mențin creierul într-o stare de alertă constantă, pregătit să fie întrerupt.
Concentarea nu este o resursă infinite. Potrivit Gloriei Mark, stresul și nivelurile de energie influențează direct abilitatea de a te concentra. După o întrerupere, oamenii au nevoie în medie de aproximativ 25 de minute pentru a se întoarce complet la sarcina inițială.
O strategie propusă de specialiști este „meta-conștientizarea” – capacitatea de a observa impulsul de a verifica telefonul sau de a te abate de la sarcină înainte de a acționa. O simplă întrebare, „Chiar trebuie să fac asta acum?”, poate ajuta la readucerea controlului asupra atenției.
Oamenii au „cronotipuri” – anumite momente ale zilei în care nivelurile de energie și concentrare sunt mai ridicate. Pentru mulți, aceste vârfuri apar în mijlocul dimineții și imediat după prânz.
Marc Berman, profesor la University of Chicago, face distincția între atenția direcționată (folosită pentru sarcini solicitante) și cea involuntară, declanșată de stimuli interesanți din mediul înconjurător. Prima se obosește, a doua nu.
De aceea, planificarea activităților complexe în perioadele de vârf și alocarea sarcinilor mai simple pentru momentele cu energie scăzută pot eficientiza munca.
Specialiștii recomandă pauze scurte, programate înainte de apariția epuizării. Activitățile ușoare – o plimbare scurtă, organizarea biroului – pot reface resursele cognitive.
Expunerea la natură este deosebit de folositoare. Un mediu natural oferă stimuli „blânzi”, care permit minții să se relaxeze și să-și recapete capacitatea de concentrare, spre deosebire de un mediu urban aglomerat, care soliciță atenția permanent.
Deși tehnologia modernă face dificilă revenirea la nivelurile de concentrare de acum 20 de ani, experții susțin că antrenarea conștientă a atenției, reducerea întreruperilor și integrarea pauzelor pot îmbunătăți semnificativ abilitatea de a te focusa.
Într-o lume construită pentru derularea continuă, menținerea atenției devine un act deliberat. Iar primul pas este simplu: să observi când o pierzi.
