Atenție la ce folosești în casă: acest dezinfectant obișnuit îți distruge SĂNĂTATEA fără să știi

Elementele chimice care conferă eficacitate maximă multor produse de igienizare împotriva agenților patogeni ar putea genera și efecte adverse asupra sănătății, conform informațiilor furnizate de CNN. Este vorba despre compușii de tip amoniu cuaternar, notați prin acronimul QAC. Aceștia sunt utilizați pe scară largă în soluții dezinfectante, șervețele bactericide, săpunuri, produse de igienizare și chiar în unele articole de îngrijire corporală.

Avertisment din partea comunității științifice

Specialiștii avertizează că nivelul de expunere la aceste substanțe a cunoscut o creștere semnificativă în ultimii ani, iar cercetările realizate pe celule umane și pe animale ridică semnale de alarmă privind impactul asupra sistemului imunitar, respirator și al funcțiilor reproductive. Totuși, nu există în prezent dovezi concludente care să confirme că utilizarea cotidiană a acestor produse afectează direct sănăttea omului. Experții precizează că interpretarea studiilor efectuate pe animale trebuie făcută cu prudență, ținând cont de doza utilizată și de modul de expunere.

Prezența omnipresentă a acestor substanțe

Utilizarea QAC-urilor datează de zeci de ani, însă acestea s-au democratizat în timpul pandemiei de COVID-19, când dezinfectarea frecventă a mâinilor, obiectelor și suprafețelor a devenit o prioritate. În prezent, aceste compuși sunt integrați în produse de întreținerea locuinței, în școli, grădinițe, unități medicale, cămine pentru vârstnici sau birouri. Ele se regăsesc și în unele șervețele pentru bebeluși, spray-uri nazale, picături oculare, produse de spălat rufe sau odorizatoare. Unul dintre cei mai utilizați compuși este clorura de benzalconiu (BAC sau ADBAC), iar celălalt este DDAC, care poate fi adăugat în formulele care conțin deja BAC.

Aceste substanțe pot fi incluse în diverse produse medicale. Imagine ilustrativă. Sursa foto: Pexels

Rezultatele cercetărilor de laborator

Multe dintre preocupări derivă din experimentele pe modele animale. În laboratorul său de la Washington State University, cercetătoarea Patricia Hunt a observat tulburări reproductive la șoareci în urma expunerii la QAC-uri. Într-un studiu colaborativ cu cercetătoarea Terry Hrubec, șoarecii care au fost expuși la aceste substanțe timp de șase luni au arătat o scădere majoră a capacității de a rămâne însăși și a purta sarcina până la final.

De asemenea, s-au observat probleme grave legate de dezvoltarea fetală. Ulterioarele studii au evidențiat inflamații ale placentei și efecte asupra sistemului reproducător masculin la șoareci, inclusiv reducerea numărului și a mobilității spermatozoizilor. Totuși, aceste date nu confirmă neapărat același fenomen la oameni. „Aceasta rămâne întotdeauna marea dilemă atunci când extrapolăm rezultatele de la animale la oameni”, a menționat Terry Hrubec, citat de CNN.

Detectarea în organismul uman

O altă sursă de îngrijorare provine din faptul că acești compuși au fost identificați în probe biologice colectate de la oameni. Studii preliminare au evidențiat prezența QAC-urilor în sânge, urină, materie fecală și lapte matern. Cercetătorii analizează, de asemenea, potențialul de acumulare a acestor substanțe în organe precum inima, plămâni, rinichi sau tractul digestiv. Alte investigații s-au concentrat pe impactul QAC-urilor asupra mielinei și a celulelor nervoase, structura responsabilă de transmiterea semnalelor neuronale.

Există șidovezi care sugerează efecte asupra mitocondriilor, organitele cellulare care generează energia. Totuși, specialiștii avertizează că simpla prezență a unei substanțe în corp nu reprezintă automat un indicator al apariției unor boli. Industria dezinfectantelor respinge comparația cu substanțele de tip PFAS, susținând că studiile de laborator nu pot fi aplicate direct pentru a descrie impactul utilizării normale a produselor.

Nivelul de expunere poate fi mai ridicat decât se crede

Frecvența utilizării reprezintă o problemă majoră. Un studiu a demonstrat că în perioada pandemiei, concentrația de QAC găsită în praful de acasă a crescut cu 62%, în timp ce un alt studiu a semnalat o creștere de 77% a nivelurilor din sânge într-un singur an. Riscul de expunere este mai mare în locurile unde se realizează dezinfectări frecvente. Un expert de la Emory University a descoperit în praful din centrele de îngrijire pentru vârstnici și grădinițe niveluri de QAC de aproximativ trei ori mai mari decât în mediul casnic, lucru care îi îngrijorează pe cercetători, în special în ceea ce privește copiii și persoanele expuse zilnic la astfel de produse.

Dezinfectarea nu este necesară în toate situațiile

O concluzie esențială a experților este că curățarea suprafețelor diferă de dezinfectarea acestora. Pentru majoritatea activităților de zi cu zi, folosirea săpunului și a apei este suficientă pentru a elimina microbii. Dezinfectarea devine o necesitate doar atunci când există un risc real de propagare a unei boli infecțioase.

„Scopul nostru nu este să vă sfătuim să renunțați la curățenie sau dezinfectare”, a explicat Amina Salamova, specialistă în sănătatea mediului. „Mesajul este să știi când este suficientă simpla curățare și când este necesară dezinfectarea”. De asemenea, experții recomandă citirea etichetelor, deoarece termenii „antimicrobian”, „antibacterian”, „dezinfectant” sau „elimină microbii” semnalează prezența unor astfel de substanțe.

Alternative recomandate de experți

Pentru momentele când dezinfectarea este obligatorie, cercetătorii menționați de CNN recomandă utilizarea produselor pe bază de alcool etilic, peroxid de hidrogen sau acid citric, pentru a evita utilizarea QAC-urilor. În prezent, cercetările privind consecințele pe termen lung ale amoniului cuaternar sunt în continuare active. Obiectivul cercetătorilor nu este să declare că produsele dezinfectante sunt periculos de sine stătător, ci că expunerea repetată la substanțe atât de răspândite ar putea avea efecte care încă nu au fost pe deplin înțelese.