Ce poate realiza, concret, Ilie Bolojan în această fază?
Poate preda ședințele Consiliului de Miniștri, poate supraveghea activitatea miniștrilor care rămân în funcție și poate garanta continuitatea aparatului central al statului. Guvernul interimar are voie să adopte acte strict necesare pentru funcționarea administrativă: plăți curente, punerea în aplicare a bugetului aprobat, gestionarea instituțiilor publice, menținerea serviciilor esențiale și măsuri administrative care nu modifică direcția politică a țării. Constituția delimitează această sferă prin sintagma „administrarea treburilor publice”.
Ceea ce nu poate face este la fel de relevant.
Conform Codului administrativ, după încetarea mandatului, Guvernul poate emite doar acte necesare administrării treburilor publice, fără a iniția noi politici. În această perioadă, Executivul nu are competența de a emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate propune proiecte de lege. Astfel, se blochează, în practică, reformele majore ce necesită legislație nouă, schimbări fiscale importante, restructurări ample sau măsuri politice asumate în numele unei majorități parlamentare inexistente.
Cât de mult ar putea rămâne Bolojan, interimar, la Palatul Victoria
Deși demisia Guvernului declanșează procedura de numire a unui nou premier, instalarea rapidă a unui nou Cabinet nu este garantată. Președintele Nicușor Dan a anunțat că va purta discuții informale cu partidele înainte de cele oficiale și a exclus convocarea alegerilor anticipate, însă negocierile se anunță dificile. PSD ar dori o alianță cu PNL, dar fără ca Bolojan să fie premier, în timp ce PNL și USR nu par dispuse, în acest moment, să revină la o formulă de guvernare cu social-democrații.
În absența unei majorități clare, Ilie Bolojan ar putea să rămână o perioadă la Palatul Victoria în calitate de premier al unui Guvern interimar, cu atribuții restrânse. Precedentul lui Boc arată că un astfel de interimat se poate prelungi: Guvernul demis în octombrie 2009 a gestionat treburile curente până în decembrie, aproximativ 71 de zile.
Procedura de constituire a unui nou Guvern
Președintele României trebuie să consulte partidul care deține majoritatea absolută în Parlament sau, în lipsa unei astfel de majorități, toate partidele parlamentare. Ulterior, desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, căruia i se acordă 10 zile pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a listei Guvernului.
În cazul în care negocierile se împotmolească, Constituția prevede și opțiunea alegerilor anticipate, însă în condiții stricte. Președintele poate dizolva Parlamentul doar dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două cereri de învestitură. Chiar și atunci, dizolvarea rămâne o posibilitate, nu o certitudine.
