Autorii propun că măsura este esențială pentru „proteja patrimoniul public și activele strategice ale statului român”, argumentând că acestea ar putea ajunge sub influență externă prin „preluări ostile”. O preluare ostilă apare atunci când „controlul unei societăți publice este transferat unui terț fără acordul acționarului unic sau majoritar, al administratorilor și al reprezentanților salariaților”, explică parlamentarii AUR.
Statul vinde, statul cumpără
Proiectul vizează regiunile autonome, companiile și societățile naționale, firmele în care statul sau autoritățile locale dețin participări majore sau semnificative, precum și băncile și casele de asigurări aflate sub controlul public.
Propunerea introduce un drept de preempțiune pentru stat, adică posibilitatea ca instituția să achiziționeze în prioritate participațiile scoase la vânzare sau anumite active de interes strategic. Mecanismul ar fi aplicabil și vechilor companii de stat privatizate, în situația în care acestea ar fi puse din nou în vânzare.
Companiile strategice, vândute doar cu acordul Guvernului
În plus, AUR solicită ca regulile să se aplice nu numai în cazul vânzărilor obișnuite, ci și pentru schimburi, dări în plată sau credite convertibile în acțiuni. Practic, inițiatorii doresc să extindă rolul statului asupra unui spectru mai larg de tranzacții prin care proprietatea sau controlul unei firme ar putea ajunge la un alt investitor.
Transferurile către persoane sau firme străine ar fi supuse aprobării Guvernului în sectoare considerate „esențiale”, cum ar fi energia, transporturile, agricultura, industria alimentară, metalurgia, sectorul bancar, asigurările sau infrastructurile critice.
Inițiatorii susțin că astfel de măsuri există și în alte state și că proiectul nu urmărește blocarea investițiilor, ci „stabilirea unor norme clare și transparente pentru accesul în sectoarele strategice ale economiei”.
Finanțare prin obligațiuni
Propunerea prevede și posibilitatea ca statul sau autoritățile locale să acorde companiilor credite convertibile în acțiuni, un mecanism care ar permite statului să preia controlul asupra firmelor. Finanțarea s-ar realiza prin obligațiuni special create, listate la bursă și destinate în primul rând cetățenilor români.
CES: Proiectul încalcă regulile UE
Consiliul Economic și Social (CES) a emis un aviz negativ asupra inițiativei și avertizează că o astfel de lege ar intra în conflict cu normele UE privind libera circulație a capitalurilor și investițiile străine.
„Este, în esență, un mecanism de autorizare prealabilă generală și discreționară, pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene l-a considerat în repetate rânduri incompatibil cu libertatea de circulație a capitalurilor, în lipsa unor criterii obiective, transparente și controlabile jurisdicțional”, afirmă CES. Cu alte cuvinte, Guvernul ar putea avea o putere excesivă de a aproba sau respinge transferurile de control asupra firmelor.
De asemenea, se ar putea reduce atractivitatea investițiilor private, generând „incertitudine juridică și administrativă”, susține instituția.
Riscuri pentru PNRR
CES semnalează și un posibil impact negativ asupra PNRR, precizând că România a adoptat deja reforme privind companiile de stat, inclusiv depolitizarea și profesionalizarea conducerii acestora. Conform avizului, adoptarea unei astfel de legi „ar putea fi invocată de Comisia Europeană ca motiv pentru suspendarea sau reducerea fondurilor europene viitoare”.
În plus, CES avertizează că inițiativa ar permite intervenții discreționare ale statului în economie și că dreptul de preempțiune extins și asupra vechilor companii de stat privatizate transmite „un semnal profund negativ pe piețele financiare internaționale”.
Avizul CES este consultativ, însă poziția instituției influențează dezbaterile parlamentare asupra proiectului. Totodată, proiectul trebuie să fie aprobat de ASF, BNR, Consiliul Concurenței, Consiliul Legislativ și Guvern.
AUR, limite și pentru cumpărarea terenurilor agricole
În urmă cu câteva luni, AUR a depus și un proiect de lege pentru restricționarea achiziției terenurilor agricole de către investitori străini. Inițiativa prevedea stabilirea unor plafoane pentru suprafețele ce pot fi cumpărate și condiții mai stricte pentru achiziția de terenuri agricole de către persoane fizice sau juridice din alte state membre ale Uniunii Europene.
