Fostul titular al Ministerului Culturii, István Demeter, a oferit pentru MEDIAFAX un interviu exclusiv în care a abordat subiectul demisiei sale, tensiunile din cadrul UDMR și controversele recente care au înconjurat numele său în spațiul public.
Despre demisie și legătura cu UDMR
La întrebarea reporterului MEDIAFAX dacă s-a simțit trădat de conducerea UDMR, care i-a solicitat demisia la scurt timp după izbucnirea scandalului recent, Demeter a negat această ipoteză.
Un fișier audio mai vechi, în care apare numele Demeter András István, conține afirmația „Vând radioul la ruși cu 5 milioane (n.r. – de euro) și îmi bag p..a în interesul național, pentru că eu sunt ungur!” în cadrul unei discuții desfășurate la Ministerul Culturii.
Acesta a explicat angajaților Ministerului Culturii reacția pe care o avut în 2012, când Parchetul General – unitatea de parchet de rang înalt a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiție – l-a interogat într-un dosar de corupție privind o posibilă fraudă la Radio România, în urma achiziţiei postului Radio Chișinău din Republica Moldova.
„Spun: Doamnă procuror, vă puteţi juca cum doriţi, dar dacă eu mă înfurii, plec imediat, că încă fac parte din consiliul de administrație – toţi cei care au votat pentru aceşti bani suntem încă la conducerea radioului – și anunțăm rușii, vindem radioul cu 5 milioane (n.r. euro), statul nu mai suferă pierderi, va obține profit. Îmi bag p…la în interesul național, că sunt ungur! Deci ar trebui să-mi ridicaţi o statuie pentru că am reuşit ce nu aţi putut, și voi mă „fu(…)eţi” în continuare”, a declarat fostul ministru în înregistrarea respectivă.
„Nu. Răspunsul este negativ. În primul rând, în astfel de funcţii politice eşti mereu depus pe baza unei formaţiuni. Asta înseamnă că te supui regulilor și instrucţiunilor acelei forme. Cel care te propune îţi poate susţine politică, poate cere demisia sau poate decide înlocuirea. Aşa funcţionează jocul politic”, a explicat luni Demeter.
Fostul ministru a detaliat dinamica discuţiilor interne din partid şi modul în care s-a ajuns la hotărârea de a demisiona.
„Am purtat discuţii ieri, de când a aparut acel articol în spaţiul public, am schimbat mesaje şi am vorbit la telefon. Având în vedere amploarea problemei şi impresiile colegilor din parlament şi din conducerea UDMR, lucrurile s-au accelerat. Deşi iniţial am spus că voi verifica şi voi analiza posibilitatea unei demisii, domnul Kelemen mi-a comunicat decizia şi a postat public pe Facebook. Imediat am vorbit şi cu premierul Bolojan, şi în următoarele zece minute am confirmat demisia de onoare”, a afirmat el.
La întrebarea reporterului MEDIAFAX ce mesaj i-a transmis premierul interimar Ilie Bolojan după anunţul demisiei, Demeter a precizat: „Mi-a spus că poate să anunţe domnia sa sau purtătorul de cuvânt, dar eu am intervenit şi am spus că voi acţiona eu, că nu discutăm promisiuni, că am luat decizia şi o voi comunica până la ora 17:00, lucru pe care l-am făcut”.
Despre înregistrări și acuzaţii
Interogaţi şi despre veridicitatea înregistrării apărute în spaţiul public în noiembrie 2025, Demeter a susţinut că aceasta a suferit modificări.
„În mare parte înregistrarea este autentică, dar a fost alterată în anumite pasaje, unde au fost introduse cuvinte obscene. Acestea nu au fost prezente în original, cred că au fost adăugate ulterior”, a declarat el.
Acuzaţii referitoare la declaraţiile privind Radio Chișinău
Când i s‑a cerut detalii despre contextul profesional în care a apărut înregistrarea, Demeter a vorbit despre activitatea sa şi legăturile cu Republica Moldova.
„Hai să facem ordine. Există două cazuri în care mass-media publică românească a intervenit în Moldova: TRTV şi Radio România. La începutul anilor 2000, TRTV a fost forţat să iasă din grila de programe a televiziunilor moldoveneşti, sub presiunea premierului de atunci. În paralel, s‑a declanșat o campanie puternică împotriva radiourilor private, dintre care una era Vocea Basarabiei, care difuza în Republica Moldova pentru a închide vocea românească de acolo”, a explicat Demeter.
El a făcut referire şi la activitatea instituţională din România şi la proiectele media.
„În România s‑au desfășurat două acţiuni. Prima, la nivelul radioului public, în perioada 2005‑2010, sub coordonarea Mariei Țoghină, a început negocierile pentru cumpărarea postului Vocea Basarabiei şi a altui post cu care colabora. În acelaşi timp, televiziunea română a acţionat în faţa Curţii Europene de Justiţie împotriva statului moldovean pentru excluderea din grila de programe audio‑vizuale a televiziunii naţionale româneşti.”, a spus el.
„Am preluat funcţia de preşedinte‑director general al Radioului Public în iulie 2010. De la 1 iulie 2010 am continuat eforturile începute de Maria Țoghină şi echipa ei, împreună cu domnul Doru Ionescu, director de programe la Radio România. Până pe 1 decembrie 2011 am achiziţionat pachetul majoritar de 59 % din acţiunile Vocea Basarabiei pe bursa moldovenească, astfel că în ziua naţională a României, la ora 12:00, am difuzat ora exactă de la Chișinău pe toate posturile Radio România – Actualităţi, Cultural, Muzical, Internaţional şi regionale”, a continuat Demeter.
Despre mandatul ulterior şi problemele judiciare întâmpinate, fostul ministru a precizat: „Din iulie 2012 am renunţat la funcţia de preşedinte‑director general al Radioului Public şi am rămas membru în Consiliul de Administrație până în 2021, pe mandate succesive.
„Între 2013 şi 2015 am fost supus unor hărţuiri judiciare, figurând în diverse calităţi – inculpat, suspect, victimă – în aproximativ şase‑şapte dosare penale legate de aceste activităţi.”
„În perioada 2003‑2012, după ce am părăsit funcţia de preşedinte‑director general, m‑am alăturat Televiziunii Române ca consilier al președintelui director general Claudiu Săftoiu. În 2013 am fost implicat într‑o situație în care interesele politice ale României au cerut retragerea acţiunii noastre împotriva Moldovei, ceea ce ar fi însemnat renunțarea la proces şi pierderea dreptului de a reintroduce televiziunea publică în ghidul de programe moldovean.”
„M‑am opus ferm și am propus Ministerului Afacerilor Externe, condus de secretarul de stat Bogdan Aurescu, o tranzacție judiciară prin care să stipulăm condiţiile în care Radio România să continue să funcționeze în Moldova și să revină şi televiziunea publică. În perioada negocierilor a început un atac concertat în justiție, cu dosare ce vizează sume de peste 1,5 milioane de euro pentru achiziţia pachetului majoritar, prejudiciu suplimentar de 1,5 milioane, 1 milion plus pentru cheltuielile de funcționare până la 1 decembrie 2011 și până la începerea anchetei”, a adăugat el.
„Nu cred că aceste declaraţii vor afecta relaţia mea cu colegii din PSD, cu care mă consider în continuare partener, având un contract de muncă cu Televiziunea Română, unde probabil ne vom reîntâlni după încheierea mandatului, nici cu actori, artiști, muzicieni sau alte categorii culturale. Nu cred și, mai mult, vă asigur că nu va avea repercusiuni în trecut, prezent sau viitor. Nu ştiu exact ce se citează”, a declarat Demeter.
Un alt punct subliniat de fostul ministru este că situaţia actuală privind afirmaţiile sale „se referă la un moment în care am fost sub o presiune foarte intensă şi nu am afirmat că „îmi bag interesul național”, ci am susţinut exact contrariul.
„Vând radioul la ruși cu 5 milioane”
Întrebat în legătură cu declaraţia controversată privind vânzarea radioului, dacă a avut vreodată contacte cu oameni de afaceri ruși sau alte părţi implicate, el nu a oferit alte detalii suplimentare.
