Conform BBC, vaccinul a fost proiectat să acționeze asupra tuturor coronavirusurilor, incluzând toate tulpinile Covid și virusurile care în prezent infectează animalele, dar care ar putea declanșa o viitoare pandemie.
Cercetarea este încă în etape timpurii, totuși echipa lucrează deja la vaccinuri separate pentru gripă și pentru Ebola.
Scopul vaccinului este să „învețe” organismul să identifice infecția și să crească șansele de a o învinge.
Totuși, unele virusuri pot suferi mutații genetice, schimbându‑și structura, iar vaccinurile pot deveni rapid învechite. De aceea, vaccinurile anti‑Covid și cele anti‑gripă trebuie actualizate frecvent.
De regulă, vaccinurile se bazează pe o tulpină virală curentă. Cercetătorii de la Cambridge au preluat secvențe genetice cunoscute ale mai multor coronavirusuri.
Aceste secvențe au fost analizate de un program de inteligență artificială, care a generat un „super antigen” destinat antrenării sistemului imunitar uman. Antigenul ar putea oferi protecție unei game largi de virusuri, chiar dacă acestea evoluează prin mutații sau trec de la animale la oameni.
Antigenii reprezintă elementele cheie ale vaccinurilor, deoarece sistemul imunitar învață să le recunoască și să le distrugă.
Primul antigen creat de IA, testat la oameni
Prof. Jonathan Heeney de la Universitatea Cambridge a subliniat că este prima dată când un antigen generat prin Inteligență Artificială a fost testat pe subiecți umani.
„Vorbeam despre dezvoltarea de vaccinuri care să ne apere nu doar de virusurile actuale, ci și de cele ce ar putea provoca o viitoare epidemie sau boală. Este o schimbare fundamentală în modul în care ne pregătim pentru pandemii”, a explicat Heeney pentru BBC.
Studiul clinic, desfășurat pe 39 de participanți, a avut ca obiectiv principal evaluarea siguranței acestor vaccinuri.
Între decembrie 2021 și septembrie 2023, 39 de voluntari au primit vaccinul. Toate cele patru doze au fost bine tolerate, fără apariția unor probleme semnificative de siguranță.
Interpretarea datelor referitoare la imunogenitate a fost influențată de nivelurile inițial ridicate de anticorpi și de un istoric de expunere variat, cauzat de valurile continue ale variantei Omicron care au avut loc pe durata recrutării. Aceste diferențe între subiecți au generat o eroare sistematică inevitabilă la nivel imunologic, conform concluziilor publicate în revista „Journal of Infection”.
Sursa citată menționează că efectul asupra sistemului imunitar a fost modest, însă descoperirile continuă să stimuleze entuziasmul în rândul cercetătorilor.
