Fostul fost vicepremier Dan Barna a fost interogat, vineri, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în dosarul achizițiilor de vaccinuri anti-COVID.
„Nu am mai fost interogat anterior și, din câte am înțeles, având în vedere, evident, și avocații părților prezente, nu mi s-a părut că, din declarațiile mele, a apărut vreun element nou, cel puțin nu am perceput, nici din reacția procurorului, că ar fi ceva de genul acesta”, a declarat Dan Barna la ieșirea din sediul DNA.
Întrebat de jurnaliști dacă România avea dreptul să refuze achiziționarea unui număr atât de mare de vaccinuri, Barna a răspuns că România a urmat aceeași cale ca majoritatea statelor europene în acea perioadă, când nu se știa cum va evolua pandemia, și că achizițiile s‑au realizat în cadrul contractului‑cadru din care și România a făcut parte.
„Desigur, fiecare dintre state avea opțiunile respective și am detaliat aceste aspecte în declarațiile pe care le-am făcut”, a afirmat fostul lider USR.
Referitor la procesul pierdut de România cu Pfizer, el a subliniat că nu s‑a acționat „tocmai inspirat”.
„În acel moment, România a fost aliniată cu celelalte state și am făcut ceea ce trebuia să facem atunci. România avea nevoie atunci, toate guvernele achiziționau vaccinuri pentru că nu se cunoștea evoluția pandemiei și subiectul în sine mi se pare, cel puțin, bizar. Este ca și cum, nu știu, într‑o situație de război cumperi 100 de tancuri și apoi vine pacea și îi acuzi pe cei care i-au cumpărat că de ce i-au cumpărat. E exact același lucru. În rest, elementele de context probabil vor fi clarificate. Dar, repet, nu văd oportunitatea. Era acea care se ia în situația unei crize”, a spus Dan Barna.
Dosarul privind vaccinurile îl vizează pe fostul premier Florin Cîțu, precum și pe foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă.
Conform DNA, la data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană pentru accelerarea dezvoltării, producției și distribuției vaccinurilor anti‑COVID‑19, propunând o abordare centralizată pentru achiziția de opțiuni viabile de vaccinuri, prin care UE a negociat acorduri de achiziție anticipată cu producătorii în numele statelor membre.
Vaccinurile urmau să fie repartizate statelor membre UE proporțional cu populația, în timp ce decizia privind vaccinarea prioritară a unor categorii specifice revenea fiecărui stat, a precizat DNA.
Anchetatorii au susținut că statele membre aveau posibilitatea de a invoca, în termen de cinci zile de la notificare, o clauză de „opt‑out”, astfel că nu erau obligate să plătească pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.
„În prezenta cauză, (…) sunt cercetate aspecte legate de modul în care, în perioada ianuarie – mai 2021, persoane din Guvernul României, încălcând dispozițiile legale și fără niciun document/analiză care să ateste necesitatea achiziției, ar fi contractat un număr semnificativ mai mare de doze de vaccin (Pfizer și Moderna), în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane”, explicau procurorii.
Conform DNA, deși dozele de vaccin contractate înainte de data de 1 ianuarie 2021 (37.588.366 de doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea a peste 23 de milioane de persoane, două dintre cele trei persoane față de care se solicită formularea cererilor de urmărire penală, beneficiind de ajutorul celei de‑a treia, ar fi negociat și ordonat plata achiziției suplimentare a cantității de 52.805.690 de doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 de euro, plus TVA, sumă care reprezintă un prejudiciu adus bugetului…
