Înainte de invazia Ucrainei, numeroși analiști considerau că Vladimir Putin nu va declanșa un război care părea irațional din punct de vedere strategic. Rusia a atacat totuși, iar conflictul care trebuia să aducă o victorie rapidă s-a transformat într-un război de uzură, potrivit unei analize New York Times.
Operațiunile hibride ale Moscovei devin tot mai audace
În ultima vreme, faptele atribuite Moscovei în Europa au evoluat de la atacuri cibernetice și campanii dezinformatoare spre incidente care implică drone, infrastructură critică și ținte legate de asistența militară acordată Ucrainei.
Luna trecută, un atac cu dronă a lovit un tren de pasageri aproape de frontiera dintre Ucraina și Polonia, la scurt timp după ce un tren cu fostul premier britanic Boris Johnson și alți oficiali europeni a plecat.
Guvernul german a imputat Moscovei și o dronă cu explozibili găsită lângă un avion cargo ucrainean pe aeroportul Leipzig/Halle.
Moscova încearcă să stea sub limita unui război direct
Tactica operațiunilor hibride permite Rusiei să testeze limitele Europei fără a provoca automat un răspuns militar. Operațiunile pot fi negate, iar amploarea lor este ținută, cel puțin teoretic, sub nivelul care ar declanșa o confruntare deschisă.
Primejduiala constă însă în faptul că o escaladare aparent minoră sau o simplă eroare de calcul ar putea produce victime și ar putea arunca situația într-o zonă mult mai periculoasă.
De ce Putin intensifică presiunea asupra Europei
Potrivit analizei, Kremlinul încearcă să încheie războiul din Ucraina pe propriile condiții, iar sprijinul financiar și militar oferit Kievului de statele europene constituie unul dintre principalele obstacole.
Putin și-a multiplicat avertismentele și acțiunile menite să convingă capitalele europene să reducă asistența pentru Ucraina.
Cel mai periculos scenariu: un atac restrâns asupra unui stat NATO
Un scenariu analizat de Institute for the Study of War pornește de la premisa că Putin consideră confruntarea cu NATO una existențială și mult mai amplă decât războiul din Ucraina.
În acest raționament, Rusia ar putea alege să acționeze înainte ca procesul de reînarmare al Europei să se finalizeze. Nu ar fi necesar un război total: Moscova ar putea încerca o operațiune limitată împotriva uneia dintre țările baltice. Estonia este menționată printre posibilele ținte.
Kremlinul ar putea paria pe ezitarea NATO
Putin ar putea estima că un atac limitat ar genera șoc și neînțelegeri în cadrul Alianței, statele membre ezitând să activeze Articolul 5.
Într-un astfel de scenariu, Rusia ar viza izolarea Ucrainei, slăbirea NATO și reducerea voinței politice europene de a continua sprijinul pentru Kiev.
O operațiune „restrânsă” s-ar putea transforma rapid într-un conflict mai mare
Riscurile pentru Rusia ar fi uriașe. Moscova are la dispoziție puține forțe suplimentare, iar serviciile de informații occidentale ar putea descoperi pregătirile, așa cum s-a întâmplat înaintea invaziei din 2022.
Chiar dacă anumite state NATO ar fi ezitante, țările direct amenințate ar putea porni apărarea fără a aștepta un răspuns colectiv. O operațiune concepută ca fiind controlabilă ar putea astfel escalada repede.
În 2022, Putin a declanșat războiul convins că Ucraina va fi înfrântă repede și că NATO va rămâne imobilă. Un atac împotriva altei țări europene ar avea totuși o motivație diferită: nu încrederea exagerată, ci încercarea de a evita o înfrângere umilitoare în Ucraina.
Ce ar trebui să facă statele europene
Țările europene ar trebui, potrivit autorului, să discute deschis despre amenințarea rusă, să-și întărească apărarea împotriva atacurilor hibride și să grăbească planurile de reînarmare.
Totodată, asistența pentru Ucraina ar trebui consolidată, tocmai pentru a trimite un semnal Moscovei că presiunile și amenințurile nu vor determina Europa să-și schimbe politica.
