Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la articolul 221 alineatul (1), cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani realizați numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 65 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor permanente avute în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, se arată în propunerea de modificare a legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Draftul proiectului de lege poate fi citit integral pe site-ul Ministerului Justiției.
În forma actuală a legii, magistrații „cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.
Radu Marinescu, ministrul Justiției, a declarat marți seară că proiectul anunțat de premierul Nicolae Ciucă privind pensiile magistraților este „o bază de idei”, el precizând că ministerul pe care îl conduce nu a inițiat vreun proiect de lege în acest sens.
„Ceea ce astăzi domnul premier a făcut a fost să prezinte o bază de idei, o bază de soluții care să constituie fundamentul sau premisa unei finalități legislative care, din punctul meu de vedere, nu se poate atinge decât prin dialog efectiv cu puterea din stat care este reprezentată de magistratură. Ministerul Justiției nu a inițiat până în momentul de față un proiect de lege. Nu cred că există nici Ministerul Muncii care ar fi un co-inițiator în economia acestei reglementări a pensiilor de serviciu într-o inițiere efectivă. Cred că suntem la începutul unor discuții mult mai aplicate pe niște formule concrete prezentate astăzi pentru dezbaterea publică de către domnul prim-ministru”, a declarat Radu Marinescu marți seară, la Antena 3.
El a mai spus că anumite categorii sociale nu trebuie tratate ca niște dușmani și că nu magistrații sunt vinovați pentru că au un anumit statut.
„Aș dori să spun o chestiune de principiu care ține de sănătatea noastră socială, de stabilitatea instituțiilor noastre și de seriozitatea cu care tratăm faptul (…) Nu trebuie să considerăm anumite categorii sociale ca fiind niște dușmani. Nu trebuie niciodată să privim în registru antagonic diferitele componente profesionale. Trebuie să gândim o formulă care să fie una incluzivă, care să fie una coerentă și care să fie una de pace socială. De aceea, eu consider că magistrații nu sunt vinovați pentru că au un anumit statut. El a fost stabilit prin legi. Sunt aproape 20 de legi în istoricitatea actelor normative care au tot reglementat această componentă de remunerație pentru magistrat și corespunzător cu impact asupra pensiilor”, a afirmat Radu Marinescu.
Premierul Nicolae Ciucă a prezentat azi principalele măsuri din proiectul de reformă a pensiilor magistraților, care va fi inclus în al treilea pachet fiscal. Printre modificările esențiale se numără creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, majorarea vechimii minime la 35 de ani și limitarea pensiei la cel mult 70% din salariul net, față de formula actuală care permite pensii mai mari decât venitul din activitate. Reforma este urgentă și necesară, a spus premierul, care avertizează că România riscă să piardă peste 800 de milioane de euro din fondurile europene.
