Perioada cuprinsă între 10 și 14 august poate reprezenta un moment decisiv pentru cursul economiei românești în acest an.
Semnalele încep chiar luni, odată cu decizia BNR privind nivelul dobânzii-cheie și aprobarea noului Raport de inflație. Tot în această zi, INS va lansa datele referitoare la comerțul exterior. Miercuri urmează comunicarea indicilor de inflație și a salariului mediu, iar vineri se va afla estimarea privind evoluția PIB-ului pentru al doilea trimestru. Acest program a fost validat atât de BNR, cât și de INS.
În esență, pe parcursul a doar cinci zile, vor fi evaluate patru stări critice ale economiei din România: costul creditării, echilibrul extern, capacitatea de consum și dinamica creșterii economice.
Luni, prima probă: BNR va menține dobânda la 6,50%?
Luni, 10 august, Consiliul de Administrație al BNR are programată o ședință pentru a stabili noua politică monetară. La ultima întâlnire, din 8 iulie, banca centrală a ales să păstreze dobânda-cheie la 6,50%, dobânda Lombard la 7,50%, iar facilitatea de depozit la 5,50%.
După estimările Erste, BNR ar putea decide menținerea actualei dobânzi, menținând nivelul de 6,50% până spre mai 2027. Banca centrală se confruntă cu o dilemă: slăbiciunea economiei ar justifica o reducere a costurilor banilor, însă inflația persistă la niveluri ce nu permit o relaxare rapidă a politicii monetare.
În luna iunie, rata inflației anuale era de 10,4%. Totuși, BNR prognozase o scădere semnificativă în trimestrul trei, pe măsură ce efectele șocurilor de preț din 2025 vor înceta să mai influențeze calculul anual.
Al doilea test: raportul dintre importuri și exporturi ale României
Tot luni, INS va prezenta situația balanței comerciale pentru primele șase luni ale anului curent.
România se confruntă cu un deficit extern considerabil, deși acesta este ușor mai mic comparativ cu anul trecut. În primele cinci luni ale anului 2026, exporturile au înregistrat 40,34 miliarde euro, în timp ce importurile au ajuns la 53,84 miliarde euro. Astfel, deficitul comercial a fost de 13,5 miliarde euro, o valoare cu 6,2% inferioară celei din aceeași perioadă a anului 2025.
Noile date de în luna iunie vor indica dacă această tendință de reducere persistă.
Aceste indicatori sunt monitorizați cu interes și de agențiile de rating, deoarece un deficit extern ridicat crește vulnerabilitatea României în fața fluctuațiilor de capital și a nivelului de încredere al investitorilor.
Miercuri vom vedea dacă veniturile rămân în spatele prețurilor
Pe 12 august urmează să apară datele cu impact social direct: inflația pentru iulie și salariul mediu pentru iunie, ambele fiind publicate de INS la ora 09:00.
Datele recente au evidențiat o scădere marquantă a puterii de cumpărare.
În luna mai, salariul mediu net a ajuns la 5.684 lei, o creștere de doar 3,2% față de mai 2025. Întrucât prețurile au crescut mult mai accelerat, indicele câștigului salarial real a scăzut la 93,1% față de anul trecut. Asta înseamnă că, deși salariile nominale au crescut, acestea permit achiziția de un volum mai mic de produse și servicii comparativ cu anul anterior.
Pentru luna iulie, experții anticipează o inflație de aproximativ 7,8%, datorată în principal efectului de bază.
O scădere marcată a inflației în iulie ar reprezenta un semnal pozitiv pentru puterea de cumpărare. Totuși, aceasta nu implică o scădere a prețurilor, ci doar o creștere mai lentă decât cea extremă din anul trecut.
Vineri, datele care pot confirma starea de recesiune
Testul suprem este programat pentru vineri, 14 august.
La ora 09:00, INS va comunica estimarea pentru PIB-ul din trimestrul al doilea.
Evoluția economică este în prezent într-o etapă fragilă. Conform ultimei revizuiri de către INS, PIB-ul din primul trimestru a rămas constant față de trimestrul anterior, iar comparativ cu primul trimestru din 2025, economia a înregistrat o contracție de 1,2% pe seria brută.
Erste anticipează o recesiune ușoară pentru 2026, cu o scădere a PIB-ului de circa 0,3%, pe fondul consumului limitat și a consecințelor consolidării fiscale asupra veniturilor disponibile. Investițiile finanțate prin fondurile UE rămân principala componentă care ar putea preveni o contracție economică mai profundă.
Moody’s a emis verdictul. Acum urmează dovezile concrete
Aceste indicatori vor apărea imediat după evaluarea oferită de Moody’s vineri seară.
Agenția de rating a păstrat ratingul suveran al României la nivelul Baa3 (ultima treaptă cu recomandare de investiție), menținând perspectiva negativă. Moody’s a constatat că deficitul bugetar a diminuat mai rapid decât se așteptase, însă a avertizat că persistă riscuri majore privind voința politică de a continua consolidarea fiscală, precum și creșterea costurilor la împrumut și a datoriei publice.
Deși România a evitat o scădere a ratingului, aceasta nu a ieșit încă dintr-o zonă de risc.
