Prin examinarea datelor medicale din SUA colectate pe parcursul a mai mult de douăzeci de ani, oamenii de știință au observat că concentrația de bicarbonat din sânge a crescut cu circa 7% începând cu anul 1999, în timp ce cantitățile de calciu și fosfor au scăzut – procese care par să oglindească evoluția concentrației de CO2 din aer.
Conform ScienceDaily, creșterea nivelului de dioxid de carbon în atmosferă ar putea avea deja un impact asupra funcțiilor biologice ale ființei umane.
O cercetare recentă a evidențiat schimbări pe termen lung în compoziția sângelui care par să fie corelate cu creșterea dioxidului de carbon atmosferic, ceea ce stârnește temeri că un indicator sanguin vital ar putea atinge pragul maxim al intervalului de siguranță în viitorul apropiat.
Aceste constatări pot fi particulièrement relevante pentru copii și adolescenți, deoarece, fiind în plină etapă de dezvoltare, aceștia vor fi expuși la cele mai mari niveluri de CO2 de-a lungul întregii vieți.
Tendințe în compoziția sângelui identificate prin datele pe mai multe decenii
Oamenii de știință au studiat peste două decenii de date referitoare la sănătatea populației din SUA. Aceștia au observat modificări constante la mai mulți parametri ai sângelui, care au imitat evoluția ascendentă a dioxidului de carbon din atmosferă.
Studiul a presupus analiza rezultatelor de la aproximativ 7.000 de subiecți, efectuând controale la intervale de doi ani, în perioada 1999-2020.
Începând cu anul 1999, concentrația medie a bicarbonatului seric a suferit o creștere de aproximativ 7%. Bicarbonatul este un indicator sanguin strâns legat de nivelul de dioxid de carbon din corp. În aceeași perioadă, s-a observat o scădere a concentrațiilor medii de calciu și fosfor.
Aceste schimbări biologice s-au produs în contextul creșterii concentrației de CO2 atmosferic, care a evoluat de la circa 369 părți per milion (ppm) în anul 2000 la peste 420 ppm în prezent.
Mecanismul de adaptare a organismului la nivelurile crescute de CO2
Bicarbonatul joacă un rol vital în menținerea echilibrului acido-bazic al corpului. Pe măsură ce nivelul de CO2 crește, organismul tinde să rețină mai mult bicarbonat pentru a stabiliza pH-ul sângelui. Deși această reacție ajută la menținerea homeostaziei, acest proces pe termen lung ar putea genera efecte fiziologice nesemnificative.
Specia noastră a evoluat într-un mediu unde concentrația de CO2 din atmosferă era între 280 și 300 ppm. În ultimul deceniu, nivelurile au crescut cu o medie de aproximativ 2,6 ppm pe an, în timp ce doar în anul 2024 creșterea a fost de 3,5 ppm.
O nouă perspectivă asupra riscurilor climatice
Cercetătorii susțin că rezultatele indică faptul că creșterea dioxidului de carbon în atmosferă ar putea reprezenta o modalitate de risc climatic diferită de cele cunoscute, precum canicula, fenomenele meteo extreme sau ridicarea nivelului oceanelor.
Specialiștii recomandă monitorizarea simultană a compoziției atmosferei și a indicatorilor biologici umani. Urmărirea acestor parametri, alături de cei climatici actuali, ar putea ajuta la înțelegerea modului în care schimbările lente de mediu afectează biologia umană pe parcursul deceniilor.
Limitarea emisiilor de CO2 rămâne crucială pentru combaterea încălcirii globale. Aceste descoperiri subliniază faptul că reducerea emisiilor ar putea avea și un beneficiu suplimentar: protejarea sănătății umane pe termen lung.
