Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, susține că limitarea voluntară a consumului de energie electrică ar putea genera, în cel mai bun caz, între 100 și 200 MW, sumă insuficientă pentru a compensa un eventual deficit de până la 2.500 MW în intervalele de vârf.
După un interval de 25 de ani de lipsă de responsabilitate energetică, Guvernul solicită responsabilitate voluntară din partea altora. Deși România a declarat stare de alertă energetică – un termen care sugerează gravitate, mobilizare și un stat care cunoaște acțiunile necesare – în realitate, statul oferă doar un apel pentru reducerea consumului în orele de vârf: „Fiți responsabili și opriți-vă voluntar!”. Prin aceasta, Guvernul solicită companiilor să își interrompă activitatea de producție, să renunțe la realizarea produselor și la profit, menținând în același timp plata salariilor și suportând penalitățile pentru comenzile care nu sunt livrate. Acest lucru se cere în contextul în care în România energia electrică are un preț foarte ridicat (a doua cea mai scumpă energie din zona PZU în primele șase luni ale anului 2026). Specialistul în energie menționează că toate acestea se solicită pentru un eventual „mulțumesc”.
Conform acestuia, în condițiile unei stări de alertă în care reducerea consumului este voluntară, consumatorii nu pot fi compensați. Voluntariatul nu are capacitatea de a acoperi un deficit cuprins între 1.700 și 2.500 MW, a mai precizat Chisăliță.
România se confruntă deja cu importuri de aproximativ 1.700 MW în seriile de seară. În cazul în care s-ar opri și a doua unitate de la Cernavodă, necesarul de import ar putea depăși 2.500 MW, conform declarațiilor premierului. Dacă consumul crește din cauza caniculei, este nevoie de încă 700 MWh. În același timp, din cauza secetei care afectează și țările vecine, nu se poate garanta existența energiei necesare la frontieră exact în momentele critice, susține președintele AEI.
Guvernul mizează pe reducerea voluntară a consumului prin parte de instituții, populație și companii pentru a face față unui astfel de deficit, însă, potrivit specialistului, voluntariatul energetic are o limită clară: factura economică.
O fabrică nu poate fi comparată cu un bec care poate fi stins la ora 20:00 și aprins la ora 23:00. În sectorul industrial există cicluri tehnologice, temperaturi ce trebuie păstrate, materii prime aflate în proces, instalații care nu permit oprirea instantanee și contracte cu termene de livrare ferme. Cine acoperă costul mărfii neproducute, al rebuturilor, al salariilor, al repornirii instalațiilor și al penalităților comerciale? Răspunsul actual este, simplu spus, compania care decide să ajute sistemul, întreabă specialistul.
În acest context, Chisăliță consideră că Guvernul va cere industriei să se sacrifice fără nicio plată.
Într-un sistem energetic bine structurat, reducerea consumului nu se obține prin rugăminți la televizor, ci prin contractări din avans. O companie primește compensație pentru capacitatea pe care se angajează să o reducă și o plată separată pentru energia efectiv neconsumată, asumându-și contractual obligația de a interveni când sistemul are nevoie. România încearcă acum să obțină acest serviciu fără compensație, similar cu cererea către o centrală de a produce energie gratuit din patriotism, sau către o firmă de transport de a livra combustibil fără a factura. Totuși, în ceea ce privește consumatorii, autoritățile par să creadă că pierderea economică poate fi acoperită prin simpla responsabilitate. Însă responsabilitatea nu poate plăti salariile și penalitățile, a explicat președintele AEI.
Dumitru Chisăliță estimează că reducerea voluntară a consumului de energie electrică ar putea ajunge în zilele următoare la 100-200 MW, cu o medie de aproximativ 150 MW. Conform acestuia, cele mai importante contribuții ar proveni din industrie (30-80 MW), din instituțiile publice, centrele comerciale și de birouri (câte 20-40 MW respectively),…
