Conform estimărilor bazate pe investițiile care se prevede să se finalizeze în următorii doi ani, adică până la sfârșitul anului 2027, România va injecta în rețeaua energetică națională aproximativ 5.800 MW, a afirmat Bogdan Ivan în cadrul conferinței de presă de la Palatul Victoria. Din această cifră, 3.600 MW ar proveni din surse regenerabile, restul fiind generat pe gaz.
„În ceea ce privește structura acestor investiții, pe care Ministerul Energiei le desfășoară în prezent prin PNRR și Fondul pentru Modernizare, până la încheierea acestui an vom avea în total o capacitate instalată nouă de circa 2.000 MW în sectorul solar, 350 MW în sectorul eolian, 2.200 MW în gaz – incluzând cele două centrale de la Arad și Constanța – plus Iernut (430 MW – netărat), cu termen de finalizare în 2026, precum și centrala de la Mintia (1.700 MW, cea mai mare din Europa – netărat), aflată în stadiu avansat de execuție și reprezentând o investiție privată de mare importanță”, a declarat Bogdan Ivan.
Modalitatea de temperare a prețului energiei.
În același context, Bogdan Ivan a detaliat filosofia adoptată de el la preluarea ministerului, alături de specialiștii din domeniu, axată pe analiza datelor privind prețurile.
„Problema principală pe care o confruntăm în prezent este nivelul foarte ridicat al prețurilor. Am realizat investiții masive în producția fotovoltaică, astfel încât în timpul zilei, când soarele strălucește în România, Bulgaria și Ungaria, ajungem la prețuri negative sau la valori de un leu, 5 lei, 10 lei pe megawatt. În prezent, toate investițiile prioritare gestionate de Ministerul Energiei sunt orientate spre stocare, iar până la sfârșitul acestui an vom avea instalate 1.500 MW de stocare din fondurile PNRR și Fondul pentru modernizare”, a spus Bogdan Ivan.
Ministrul a amintit și cele două runde de finanțare, în valoare totală de 300 de milioane de euro, destinate parcurilor de stocare stand‑alone (de sine stătătoare – netărat), care vor contribui la echilibrarea sistemului energetic național.
„Dacă, de exemplu, într‑o zi cu supraproducție, reușim să depozitam energia respectivă, vom putea să o utilizăm seara, când consumul atinge vârfuri. Astfel, vom fi capabili să temperăm creșterile de preț și să echilibrăm piața, deoarece în prezent, pentru doar 18% din energia consumată la nivel național, costul ei depășește 40% din costul total al energiei consumate în România”, a explicat oficialul.
Bogdan Ivan a adus în discuție și proiectul hidrocentralei cu pompare de la Tarnița, din Cluj, inițiativă din perioada comunistă, readusă în atenție de fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, acum deputat și consilier onorific al premierului.
„Două priorități extrem de importante: producția de electricitate din hidro pentru stocare prin pompare. Lucrăm în prezent la două proiecte pentru analiza studiilor de fezabilitate la Tarnița, județul Cluj, și la Frasin‑Pângărați, județul Neamț. Pe data de 28 februarie a fost adoptat în Guvernul României un memorandum care a clarificat aspectele legale necesare pentru implementarea acestor proiecte și mergem înainte cu toată forța”, a declarat ministrul.
Dezvoltarea Unităților 3 și 4 ale Centralei nucleare de la Cernavodă a fost, de asemenea, analizată, subliniind că energia nucleară reprezintă cea mai sigură formă de producție electrică continuă.
În acest sens, ministrul a anunțat demersuri pentru accelerarea procedurilor, obținerea avizelor de mediu, a acordurilor și a autorizațiilor de construcție.
„Intrăm într-un mecanism în care selectăm proiectele cu o valoare minimă de investiție de 300…
