Când a fost întrebat punctual dacă Rusia este cu adevărat dispusă la negocieri pentru terminarea conflictului, Nicușor Dan a replicat pe scurt:
„Momentan, nu.”
Șeful statului a adăugat că, după părerea sa, țările occidentale trebuie să mențină strategia actuală de sprijinire a Ucrainei și de presiune asupra Rusiei.
„Este necesar să continuăm să sprijinem Ucraina și să aplicăm sancțiuni Rusiei”, a afirmat Nicușor Dan.
Președintele estimează că situația economică a Rusiei poate constitui unul dintre factorii care să o determine pe Moscova să-și schimbe atitudinea.
„Economia Rusiei traversează o perioadă dificilă, iar acest lucru ar putea fi un motiv întemeiat ca Moscova să vină la masa negocierilor într-o etapă ulterioară. Nu prevăd acest moment în prezent, dar sper ca el să se materializeze în scurt timp”, a declarat șeful statului.
Noi eforturi diplomatice, însă fără rezultate
Remarcile președintelui apar într-o perioadă în care Washingtonul încearcă din nou să identifice o formulă de dialog între Moscova și Kiev.
Inițiativele de mediere coordonate de Statele Unite au stagnat timp de numeroase luni. La începutul lunii septembrie, administrația Trump l-a trimis pe Steve Witkoff împreună cu Jared Kushner la Moscova și Kiev pentru a încerca reluarea procesului. Kremlinul a indicat ulterior că nu exclude reluarea discuțiilor tripartite Rusia-Ucraina-SUA, dar până acum nu s-a înregistrat un avans semnificativ.
La New York, cu ocazia Adunării Generale a ONU, Volodimir Zelenski și Donald Trump s-au întâlnit pe 22 septembrie, discutând și despre posibilitatea unui armistițiu parțial referitor la atacurile împotriva infrastructurii energetice.
Zelenski a declarat după întrevedere că Ucraina este dispusă să accepte diferite modalități de încetare reciprocă a atacurilor asupra țintelor energetice. În paralel, loviturile aeriene ale celor două părți au continuat, iar un acord amplu de încetare a focului rămâne încă departe.
Presiune economică asupra Moscovei
Ministrul rus de Finanțe, Anton Siluanov, a anunțat pe 21 septembrie că deficitul bugetar al Rusiei va atinge aproximativ 3% din PIB în 2026, aproape dublu față de pragul de 1,6% stabilit inițial. Guvernul a majorat impozitele pentru a acoperi cheltuielile suplimentare, inclusiv cele aferente operațiunilor militare și apărării aeriene.
Moscova intenționează să se împrumute mai mult decât estimase la început, iar costurile de împrumut au crescut din cauza dobânzilor ridicate. În același timp, veniturile mai mari din petrol oferă Kremlinului în continuare o sursă importantă de finanțare.
Occidentul încearcă să intensifice presiunea asupra acestor venituri. Statele Unite au promovat în septembrie un nou pachet extins de sancțiuni care vizează sectorul energetic și industria de apărare rusă, precum și presupusa „flotă din umbră” folosită pentru exportul petrolier în ciuda restricțiilor occidentale. Kremlinul susține, la rândul său, că noile sancțiuni îngreunează procesul de negociere.
Nicușor Dan: România trebuie să continue sprijinirea Ucrainei
În interviul acordat CNN, președintele a subliniat că Ucraina trebuie sprijinită în continuare.
„Ucraina este un stat suveran care a fost agresat și trebuie sprijinit”, a declarat Nicușor Dan.
România a jucat un rol semnificativ atât în sprijinirea refugiaților ucraineni, cât și în tranzitul mărfurilor și cerealelor din Ucraina, mai ales după ce atacurile rusești au redus capacitatea Kievului de a-și utiliza unele porturi.
Importanța rutelor dunărene a crescut din nou în 2026. În august, Rusia a atacat infrastructura portului ucrainean Ismail, situat în apropierea graniței române, într-o perioadă în care exporturile ucrainene erau deja afectate de problemele de securitate de la Marea Neagră.
Insuficiența interceptoarelor și problema apărării aeriene
Nicușor Dan a atras atenția și asupra altei probleme cu care se confruntă Ucraina și statele europene: insuficiența interceptoarelor pentru apărarea antiaeriană.
Potrivit președintelui, problema nu ține doar de disponibilitatea statelor de a furniza astfel de sisteme Ucrainei, ci și de capacitatea industriei occidentale de a produce suficient de rapid muniție și interceptoare.
„Nu este o problemă a voinței, ci una de producție. Cu toții nu am fost pregătiți pentru acest scenariu”, a afirmat Nicușor Dan în interviul pentru CNN.
Necesitatea unor capacități suplimentare de apărare aeriană a devenit și mai urgentă pe măsură ce Rusia și-a intensificat atacurile cu drone și rachete. Reuters relata pe 22 septembrie că Moscova a început să utilizeze la scară mai largă și drone Shahed cu propulsie cu reacție, mai rapide și mai greu de interceptat cu mijloacele concepute pentru variantele clasice.
