În Rusia, învățământul superior gratuit este garantat, cel puțin teoretic, prin constituție. Acest lucru a determinat o creștere a numărului de înscrieri în sistemul public de învățământ, cu peste 1 milion de studenți noi care au intrat în instituțiile superioare de studiu în acest an. Totuși, un proiect de lege susținut de majoritatea Dumei de Stat ar putea schimba acest lucru, introducând un sistem de „mentorat” care ar obliga studenții care și-au făcut studiile pe cheltuiala guvernului să lucreze trei ani în serviciul statului după absolvire.
Primii care vor intra sub incidența acestui proiect de lege ar fi studenții la medicină, care în loc să se înscrie în stagiile de practică din spitale, vor participa la sarcini de muncă cunoscute sub numele de „mentorat”. Acest sistem face parte dintr-o reformă mai amplă a învățământului superior, în care Rusia abandonează încercările anterioare de integrare cu sistemul european, pe care le consideră a fi în favoarea globalizării liberale, în detrimentul rezervei interne de talente.
Reforma „mentoratului” a stârnit dezbateri în Rusia cu privire la cine deservește noul sistem. Criticii deplâng costurile efective pe care le impune educației „gratuite” și datoria cu forța de muncă pe care o impune absolvenților. Însă susținătorii spun că munca pe care o vor oferi absolvenții este extrem de necesară în comunitățile defavorizate și că este perfect natural ca societatea să se aștepte ca un tânăr care a primit o educație pe cheltuiala contribuabililor să ofere ceva înapoi.
Unii analiști consideră că motivul principal al reformării învățământului superior și al introducerii serviciului obligatoriu este deficitul acut de forță de muncă din Rusia, în special lipsa lucrătorilor calificați, pe fondul condițiilor de război. Alții spun că actuala conducere a Rusiei, compusă în principal din persoane care au crescut în URSS, gestionează izolarea și alienarea crescândă a țării față de Occident, apelând la metodele sovietice consacrate de organizare a vieții economice în circumstanțe similare.
În orice caz, introducerea serviciului obligatoriu pentru absolvenți ar putea avea consecințe neintenționate, cum ar fi ineficiențe în sistemul de sănătate și educație, și ar putea duce la o scădere a motivării și a performanței absolvenților. Pe de altă parte, ar putea oferi o experiență practică valoroasă și o șansă de a contribui la societate pentru absolvenții care altfel ar fi fost nevoiți să caute un loc de muncă în altă parte.
