Fostul ministru al Justiției și fost judecător al Curții Constituționale, Tudorel Toader, a narrat într-o recentă postare pe Facebook propria implicare în formarea Parchetului European, evidențiind că votul României a fost decisiv pentru declanșarea procedurii de cooperare consolidată în cadrul Uniunii Europene.
Toader amintește de prezența sa, în martie 2017, la primul Consiliu Justiție și Afaceri Interne (JAI) al UE, descriind o atmosferă formală, fără spațiu pentru improvizație. „Locul – o sală impunătoare, cu ritualuri cunoscute, unde improvizația nu are loc. Se consolidează poziții consolidate de ani la rând, nu opinii trecătoare”, notează fostul ministru.
Înaintea summitului, el susține că a purtat discuții cu comisarul european pentru justiție din acea perioadă, Věra Jourovă, a cărei prioritate era crearea Parchetului European (a.k.a. EPPO). Până atunci, opt state își exprimaser deja acordul, iar altele adoptaseră o atitudine de prudență, fără a se opune în mod explicit.
Votul esențial pentru cooperarea consolidată
Potrivit lui Tudorel Toader, pentru activarea mecanismului de cooperare consolidată era necesar acordul unui singur stat membru, care să permită începerea oficială a dezbaterilor și să lase deschisă calea pentru aderarea ulterioară a altor țări. În timpul consiliului, Věra Jourovă ar fi propus un nou tur de discuții, fiecare ministru reafirmând poziția cunoscută a statului său.
Când a avut partea lui, Toader spune că a invocat vechiul său profil profesional de procuror și a argumentat pentru necesitatea unei dimensiuni penale a justiției europene. „Am afirmat că justiția europeană nu poate fi restrânsă la dreptul civil, ci trebuie să includă și aspectul penal, ceea ce impune și o structură de parchet la nivel european”, explică el.
El subliniază că nu deținea un mandat pentru a vota imediat, dar a anunțat că va discuta problema la București și va transmite un răspuns oficial până a doua zi. „Am promis că până ora 14:30 a zilei următoare voi transmite oficial, în scris, acordul României”, consemnează Toader.
Consultarea cu premierul și transmiterea acordului
Revenit în țară, fostul ministru relatează că a avut o discuție cu premierul de atunci, Sorin Grindeanu, prezentând contextul și implicațiile deciziei. „Domnia sa m-a întrebat: «Dvs. cum apreciați?»”, relatează Toader, adăugând că a susținut în favoarea structurii de parchet european, ca element al consolidării spațiului de justiție penală în UE.
În aceeași zi, acordul României a fost transmis în mod oficial comisarului european pentru justiție. „A fost votul care a deblocat cooperarea consolidată și a permis înființarea Parchetului European”, afirmă Tudorel Toader în postare.
După semnarea scrisorii prin care România, alături de alte state, a inițiat procedura, fostul ministru a declarat că participarea țării noastre „va contribui la crearea unei instituții eficiente, capabile să acționeze uniform la nivel european”, evidențiind și importanța simbolică a proiectului, pe care îl consideră „un punct de cotitură în consolidarea spațiului de libertate, securitate și justiție din UE”.
Extinderea competențelor și rolul României
În același an, au început și negocierile privind regulamentul de funcționare al Parchetului European. Tudorel Toader menționează că a susținut constant ca instituția să înceapă activitatea prin protejarea intereselor financiare ale Uniunii, dar să își extindă mandatul, pe termen mediu, și asupra altor infracțiuni grave care afectează spațiul juridic european.
Fostul ministru confirmă că a participat și la discuțiile despre schema de personal și configurarea cadrului instituțional. „Privind în urmă, pot afirma că acel moment a fost fundamental pentru justiția penală europeană!”, concluzionează el, considerând că decizia din martie 2017 a reprezentat o etapă majoră în construcția instrumentelor penale la nivelul Uniunii Europene.
