În 2026 se reapără scenariul din 2022, de la începutul conflictului din Ucraina. Vă amintiți? Prețul la benzină a ajuns la 9 lei la pompe, iar la unele stații a urcat chiar la 13 lei, iar în panică, mulți consumatori au început să stocheze combustibil. A fost o clară speculare.
Statul a acordat o compensație de 50 de bani pe litru, o măsură considerată de mulți o risipă de bani, provenind din contribuțiile și impozitele plătite de români.
Ne aflăm într-o furtună perfectă. Pe de o parte, oferta de combustibil este redusă, deoarece războiul a blocat producția și lanțurile de aprovizionare. Pe de altă parte, cererea este foarte mare, așa cum se observă la cozile vastate din benzinării și la aglomerația de mașini de pe drumuri.
Cea mai proastă decizie ar fi ca statul să intervină pe piață. Este mai bine ca banii colectați din taxe, impozite și contribuții să fie direcționați în alte direcții, decât să se amestece într-un mediu reglat de legea cererii și ofertei. În orice caz, nu este oportun să se ia măsuri într-o piață globală încă foarte instabilă.
Iată câteva scenarii posibile, rezultate din ideile de intervenție care circulă:
Plafonarea prețurilor? Va provoca speculare: unii vor cumpăra la prețul maxim permis și vor revinde ulterior, mult mai scump, găsind cu siguranță cumpărători.
Racionalizarea (alocare/limite)? Va genera speculare și posibile penurii, deoarece o scădere artificială a cererii va reduce și mai mult producția, diminuând în continuare oferta disponibilă.
Scăderea accizei? Statul va încasa mai puțini bani și va trebui să majoreze alte impozite pentru a menține țintele de deficit. De asemenea, dacă prețul internațional al barilului crește, reducerea accizei poate fi „înghițită” de prețul nou, având astfel un impact nul. DePlus, va încuraja specularea.
Scăderea TVA? Are exact același efect ca și reducerea accizei și, desigur, va stimula specularea.
Compensarea directă a prețului? Are același efect ca în 2002 – o risipă de fonduri publice care va adânci deficitul bugetar.
Scăderea consumului populației? Să presupunem că oamenii vor consuma mai puțin ar fi o soluție, dar spuneți asta românilor care folosesc mașina chiar și pentru a dușorile la gunoi.
Toți se grabă să arate că se preocupă, că ajută poporul, că sprijină economia, că pot face o „pomană”. Apoi se uită spre Ministerul de Finanțe să găsească banii pentru această pomană. Ei bine, îi vor găsi: prin majorarea taxelor, a impozitelor și a contribuțiilor.
Cauza crizei combustibililor din 2026 este aceeași ca în 2022: războiul a blocat producția și lanțurile de aprovizionare, în timp ce cererea globală a crescut semnificativ de la 95 de milioane de barili pe zi în 2021 la aproape 110 de milioane de barili pe zi, în 2025.
Acum patru ani, principalul factor de perturbare era Rusia; în acest an, sursele de681turbare sunt țările arabe.
Rezultatul: ofertă redusă și cerere explozivă.
Dacă statul decide să intervină, s-ar putea ca combustibilul să devină mai ieftin pe termen scurt, dar costul pe termen lung va fi huge – prin creșterea taxelor, a impozitelor și a contribuțiilor.
______________
Comentariu de Dragoș Damian, director general Terapia Cluj și director executiv PRIMER (Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România)
