Criza economică a Rusiei se adâncește odată cu continuarea războiului din Ucraina. Cheltuielile militare și de securitate națională vor costa Kremlinul aproape 172 de miliarde de dolari în acest an, iar deficitul bugetar a atins cel mai mare nivel din ultimele trei decenii. Inflația și ratele dobânzilor rămân extrem de ridicate, iar sectorul bancar, care a devenit un fond de război ascuns, construit pe datorii, se confruntă cu o criză a datoriilor.
Pe fundalul acestei crize economice, președintele rus Vladimir Putin se deplasează în Alaska pentru summitul cu omologul său american Donald Trump, unde vor discuta despre soluționarea conflictului din Ucraina. Trump a declarat anterior că Putin ar trebui să se concentreze pe redresarea economiei ruse, care „nu merge bine în acest moment”.
Economia rusă se confruntă cu o serie de provocări, inclusiv scăderea veniturilor din petrol, care au reprezentat aproximativ 30% din veniturile federale în 2024. Prețurile țițeiului au scăzut la aproximativ 60 de dolari pe baril, ceea ce a afectat negativ bugetul Rusiei. De asemenea, sectorul bancar se confruntă cu o criză a datoriilor, iar Fondul Național de Avuție al Rusiei, care ar putea fi epuizat complet până la sfârșitul acestui an, reprezintă o lovitură semnificativă pentru flexibilitatea fiscală.
În această situație, Putin se află într-o poziție dificilă, neștiind dacă ar trebui să continue războiul sau să încerce să ajungă la un acord de încetare a focului. Dacă va continua lupta, problemele economice ale Rusiei se pot agrava, iar dacă va ajunge la un acord, va trebui să facă față provocării demilitarizării unei economii care a devenit dependentă de război.
Nu este clar ce va decide Putin, dar este cert că economia rusă se află într-o situație critică, iar rezultatul summitului din Alaska va arăta probabil cine a jucat cel mai bine.
