Conform datelor publicate de The Daily Beast, care preia informații de la Axios și din fragmentele viitoarei cărţi intitulate „Schimbare de regim: din culisele președinției imperiale a lui Donald Trump” (Regime Change: Inside the Imperial Presidency of Donald Trump), autorii susţin că oficialii din Statele Unite cred că informaţii din întâlniri secrete ar fi ajuns la jurnaliştii Jonathan Swan şi Maggie Haberman de la The New York Times, care vor lansa volumul în SUA pe 23 iunie.
„Ne temem că unele dintre cele mai sensibile discuţii ale noastre au fost înregistrate”, a declarat o sursă din administrație, adăugând că oficialii „nu ştiu care dintre ele ar fi putut fi captate”.
În cazul în care un aparat de înregistrare a fost utilizat, ar fi vorba de o gravă breșă de securitate. Astfel de echipamente electronice sunt interzise categoric în Situation Room, una dintre cele mai bine protejate camere ale guvernului american, unde se decid operaţiuni militare şi crize internaţionale.
Publicarea fragmentelor din carte a surprins Casa Albă, acele fragmente redând aproape cuvânt cu cuvânt discuţiile purtate în astfel de ședinţe. Administraţia Trump nu a contestat, până în prezent, autenticitatea materialului.
Planuri de război în paralel cu negocierile nucleare?
Unul dintre pasajele publicate descrie o reuniune din 11 februarie dintre Trump şi prim‑ministrul israelian Benjamin Netanyahu, în care s‑au abordat posibile lovituri asupra Iranului. Cartea reproduce şi aranjamentul participanţilor în sală, precum şi reacţiile lor.
Conform autorilor, după ce Netanyahu a expus un plan de schimbare a regimului din Teheran, Trump ar fi răspuns: „Sună bine pentru mine”.
Aceste dezvăluiri ar conferi o nouă perspectivă asupra poziţiei administraţiei Trump faţă de Iran, având în vedere că discuţiile din 11 februarie despre posibile lovituri şi schimbarea regimului au avut loc în timp ce Washington negocia oficial dosarul nuclear iranian.
Negocierile indirecte dintre SUA şi Iran, mediate de Oman, au debutat pe 6 februarie 2026, la Mușcat, şi au continuat cu noi runde la Geneva, inclusiv pe 17 și 26 februarie, cu doar două zile înainte de izbucnirea conflictului. SUA şi Israelul au lansat atacurile asupra Iranului pe 28 februarie 2026.
Rubio și CIA ar fi pus la îndoială planurile Israelului
Un alt episod relatează o reuniune desfășurată în ziua următoare, în care oficialii americani au analizat scenariile propuse de Israel. Secretarul de stat Marco Rubio ar fi reluat observaţia directorului CIA, John Ratcliffe, care a catalogat planurile de schimbare a regimului iranian drept „farcice”, lipsite de realism.
„Cu alte cuvinte, sunt prostii”, ar fi spus Rubio, conform autorilor cărţii.
Cartea include discuții despre dosarele Epstein
Volumul conţine, de asemenea, detalii privind discuţiile despre dosarele Jeffrey Epstein, subiect delicat pentru Donald Trump, care l‑a cunoscut pe fostul său finanţator condamnat pentru infracţiuni sexuale.
Jurnaliştii susţin că vicepreședintele JD Vance ar fi descris dosarele Epstein drept „o problemă uriașă” şi ar fi cerut publicarea lor. În aceeaşi discuţie, oficialii americani ar fi evaluat posibilitatea graţierii lui Ghislaine Maxwell, condamnată pentru trafic sexual şi complicitate la Acţiunile lui Epstein.
Directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, ar fi avertizat că situaţia reprezintă „o uriașă problemă de imagine” pentru administrație.
Fragmentele publicate provoacă furie la Casa Albă
Cei doi jurnalişti au refuzat să comenteze informaţiile. Un purtător de cuvânt al The New York Times a explicat că autorii s‑au bazat pe citate directe ale persoanelor implicate, mărturii ale participanţilor la discuţii, precum şi pe „notiţe luate la momentul respectiv, înregistrări sau transcrieri”.
Conform autorilor, volumul se sprijină pe peste 1.000 de interviuri realizate cu persoane apropiate lui Trump, inclusiv cu oficiali ai administraţiei americane.
Presă americană a raportat că Trump este furios din cauza publicării fragmentelor din carte, iar controversele au reaprins criticile privind maniera în care administraţia sa gestionează informaţiile sensibile de securitate naţională. În primăvara anului 2025, oficiali americani au transmis din greşeală planuri militare şi alte date confidențiale jurnalistului Jeffrey Goldberg, redactor‑șef al revistei The Atlantic.
