LOVITURĂ: De unde a venit energia după alertă? Răspunsul Transelectrica care va schimba totul

Conducerea operatorului național de sistem și transport al energiei electrice a declarat pentru Mediafax că România a avut parte de importuri rapide de curent prin legăturile din piața unică, după ce producția internă a scăzut pe fondul secetei din bazinul Dunării, care a redus volumul hidrocentralelor, precum și din cauza opririi reactoarelor nucleare de la Cernavodă.

Solicitarea de informații din 13 august, ziua în care al doilea reactor nuclear a fost oprit din cauza scăderii nivelului apei în bazinul de răcire de la Cernavodă, consta în: «În actualul context energetic excepțional, vă rugăm să ne furnizați informațiile disponibile despre principalele (3/10) surse (state) ale importurilor de energie electrică începând din 1 august, de la intrarea în vigoare a stării de alertă energetică, în ordinea descrescătoare a cantităților (inclusiv valorile numerice)».

Centrala nucleară de la Cernavodă asigurează, în condiții standard, circa 20% din producția internă de energie, fiind administrată de Nuclearelectrica, companie listată la BVB și deținută majoritar de stat prin Ministerul Energiei, care deține 82,49% din acțiuni.

Principiul de funcționare al pieței unice

Sursa: Transelectrica

Răspunsul semnat de cei patru membri ai Directoratului Transelectrica – printre care și președintele Ștefăniță Munteanu – descrie în detaliu procedurile și mecanismul declanșat pentru importurile necesare susținerii consumului intern. Operatorul național este totodată companie listată și controlată de stat, prin Secretariatul General al Guvernului.

„Schimburile comerciale de import/export de energie electrică se realizează în limita capacităților transfrontaliere disponibile din punct de vedere tehnic, care sunt alocate participanților prin mecanisme de piață, în mod explicit sau implicit, în funcţie de granița şi de orizontul de timp pentru care se realizează tranzacţiile”, au transmis șefii Transelectrica.

Potrivit oficialilor, în situația alocării explicite, capacitatea de transport este obținută de participanți prin licitație, iar energia necesară este cumpărată ulterior prin piețele de energie electrică. Această modalitate este folosită, de regulă, pentru alocări pe termen lung (anual, lunar).

În cazul alocării implicite, capacitatea de transport și energia sunt tranzacționate simultan prin mecanismul de cuplare a piețelor la nivel zilnic și intrazilnic, algoritmul pieței cuplate calculând automat fluxurile de energie care pot circula din zonele cu prețuri mai mici spre cele cu prețuri mai mari, în limitele capacităților de transport disponibile.

„În cazul României, granițele România – Ungaria şi România – Bulgaria sunt integrate în cuplarea unică a piețelor pentru ziua următoare și pentru piața intrazilnică, alocarea pe aceste orizonturi de timp, fiind de tip implicit. În perioada august – septembrie 2026, fluxurile transfrontaliere rezultate din funcționarea, cuplată a piețelor zilnice şi intrazilnice, reprezintă aproximativ 70 – 75% din totalul schimburilor comerciale de import la nivelul României. Surplusul de energie provine din întreaga piață cuplată europeană şi este direcționată către zona deficitară, pe baza algoritmului de maximizare a bunăstării sociale”, au trasmis membrii Directoratului Transelectrica.

Schimburile comerciale la frontieră, direcția și orizontul de timp sunt vizibile pe ENTSO-E, platforma europeană de transparență, au precizat oficialii.

De ce energia care intră prin Ungaria sau Bulgaria nu a fost neapărat produsă acolo

Sursa: AEI

Practic, odată ce acest mecanism este activat, chiar dacă energia electrică pătrunde prin Ungaria sau Bulgaria, acest lucru nu indică faptul că a fost generată în acel stat membru, a explicat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, într-un comentariu solicitat de Mediafax.

„România cumpără energie printr-o piață europeană comună. Când avem nevoie de energie, sistemul găsește oferte disponibile și stabilește pe unde poate intra energia în țară. În august–septembrie 2026, aproximativ 70–75% din importurile comerciale au fost stabilite prin acest mecanism pentru piața de a doua zi și cea din aceeași zi. Chiar dacă energia intră prin Ungaria sau Bulgaria, asta nu înseamnă că a fost produsă acolo”, a detaliat expertul.

Pe baza datelor analizate de Dumitru Chisăliță din platforma ENTSO-E, pentru perioada 26 august–24 septembrie 2026, energia înregistrată la frontieră (nu tranzacțiile comerciale) indică următoarele fluxuri: Bulgaria → România – 624 GWh, Ungaria → România – 187 GW,h Serbia → România – 17,3 GWh. În același interval, România a exportat energie și invers: 68,6 GWh spre Bulgaria, 71,2 GWh spre Ungaria și 166 GWh spre Serbia.

„Diferența dintre aceste valori reprezintă cantitatea netă rămasă în România din țara vecină, fără a se ști dacă energia a fost produsă acolo sau a venit din altă origine”, a explicat Dumitru Chisăliță pentru Mediafax.