Arheologii au stabilit cu precizie locația mormântului, dar până în prezent nu au pășit niciodată în camera funerară principală. Motivul este simplu: tehnologia disponibilă nu poate asigura protecția vestigiilor din interior, relatează Il Post.
Un mausoleu imens ascuns sub un deal artificial
Mormântul se situează la aproximativ 30 km de Xi’an și face parte dintr-un complex funerar magnituidin construit între anii 246‑208 î.Hr. În inima ansamblului se găsește un tumul piramidal, inițial înalt de peste 100 m. Astăzi este acoperit de vegetație, însă dimensiunile sale rămân impresionante. Baza sa este mai mare decât cea a multor monumente faimoase ale Antichității, inclusiv a Marii Piramide de la Gizeh.
Armata de teracotă de lângă Xi’an, 8.000 de statui de războinici din lut îngropate pentru a păzi mormântul primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang. Sursa foto: X
În perimetrul mormântului au fost descoperite numeroase camere subterane și obiecte, printre ele celebra „armată de teracotă”, compusă din mii de soldați, cai și care de luptă modelaţi în dimensiune naturală.
De ce nu este deschis mormântul
Experiențele anterioare i-au făcut pe specialiști să fie extrem de prudenţi. Când armata de teracotă a fost descoperită accidental în 1974, multe dintre statuile colorate și-au pierdut pigmenţii originali în doar câteva minute de expunere la aer și lumină. Un alt exemplu este mormântul împăratului Wanli, săpat în anii 1950. Datorită tehnologiilor insuficient dezvoltate la acea vreme, numeroase artefacte valoroase au fost degradate sau pierdute definitiv. După acest incident, China a adoptat o atitudine mult mai precaută față de marile morminte imperiale.
Legenda râurilor de mercur
Una dintre cele mai captivante teorii despre interiorul mausoleului provine din scrierile istoricului Sima Qian, care a trăit la aproximativ un secol după decesul împăratului. Conform acestuia, constructorii ar fi realizat o miniatură a întregului imperiu Qin Shi Huang. Mările și râurile ar fi fost reproduse cu mercur lichid, tavanul cu cerul și podeaua cu hărțile teritoriilor imperiului.
Qin Shi Huang a fost primul împărat al Chinei și a fondat dinastia Qin. Sursa foto: X
Deși relatarea are peste 2 000 de ani, cercetările moderne au descoperit concentrații neobișnuit de ridicate de mercur în solul din jurul tumulului, sugerând că povestea ar putea conţine un sâmbure de adevăr. Dacă în interior există într‑adevăr cantităţi mari de mercur, deschiderea mormântului ar putea implica riscuri pentru artefacte și pentru cercetători.
Posibile capcane și comori neatinse
Documentele antice susțin că mormântul ar cuprinde replici ale palatelor imperiale, turnuri, funcționari în miniatură, obiecte rare și comori de valoare istorică inestimabilă. Acelaşi corp de texte menționează existența unor mecanisme și capcane menite să împiedice intrarea neautorizată. Nu există însă dovezi directe care să confirme aceste afirmații. În prezent, autoritățile chineze și comunitatea științifică preferă să aștepte dezvoltarea unor tehnologii mai avansate înainte de a evalua posibilitatea deschiderii mormântului.
La peste 2 200 de ani de la decesul lui Qin Shi Huang, camera funerară a primului împărat al Chinei rămâne unul dintre cele mai mari mistere ale lumii antice. Arheologii consideră că interiorul ar putea ascunde informații capabile să transforme înțelegerea istoriei Chinei, dar, pentru moment, aleg să păstreze secretul intact în loc să riște distrugerea unor comori care au supraviețuit două milenii.
