Diverse state europene adoptă măsuri ferme în contextul crizei energetice care a afectat continentul, pe baza escaladării din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, problema este mult mai amplă, ținând cont și de rivalitatea economică dintre UE și SUA. Uniunea Europeană are 140.000 de reglementări – o afirmație a cancelarului german Friederich Merz, a sesizat europarlamentarul Cristian Terheș. „Este necesar să revenim direct la temelia și esența proiectului european”, a declarat Terheș, care susține că este impus un proces de dereglementare în acest sens.
Comparație între SUA și Europa
„Până în 2008, PIB-ul SUA era apropo egal cu cel al UE, iar UE se afla ușor în urma Americii. Din 2008, PIB-ul Statelor Unite a urcat dramatic, în timp ce cel al Europei abia își face progrese. Am observat o declarație recentă a cancelarului german Friedrich Merz, care spunea că Europa are în prezent 140.000 de reglementări. El a menționat că este nevoie să se inițieze un proces de reducere a reglementărilor pentru a permite economiei să funcționeze liber. Sunt de acord cu această idee. Este crucial să ne reîntoarcem la fundamentul și baza proiectului european, unde să existe o piață liberă, astfel încât capitalul, oamenii și locurile de muncă să circule liber, pentru a aduce prosperitate în toată Europa”, a spus europarlamentarul Cristian Terheș, în cadrul emisiunii postului de televiziune Transilvania Plus.
Cristian Terheș nu susține propunerile unor formațiuni politice care au prezentat planuri privind anumite subvenții în acest sens, ci preferă măsuri mai simple.
„Ideea că statul trebuie să își ajute cetățenii într-un moment de criză energetică este o înșelăciune: muti banii dintr-un loc în altul. Statul nu trebuie să acorde asistență într-un astfel de moment unor cetățeni; statul poate face foarte simplu o măsură economică: să renunțe la accize. Este absurd să oferi ajutor: cum identifici cei care trebuie să-l primească? Ce mărime de hârtie trebuie să completezi? Este o nebunie. Statul poate foarte bine să vină și să spună: oameni buni, am observat că prețul barilului de petrol a crescut, în acest moment scădem accizele cu 15-20%. Și în acest mod, ca stat, colectezi la fel de multe accize, pentru că implicit îți crește prețul la benzină/motorină, dar cu o acciză mai mică, la final strângi aceeași sumă ca acum, însă nu crește atât de mult prețul combustibilului”, a punctat Terheș.
Terheș: „Nu poți să duci război fără combustibil”
„Noi birocratizăm și complicăm un proces care ar fi putut fi foarte simplu de la început. Europa are resurse. România are resurse. Suntem țara din Europa care are gaze, petrol; credeți că întâmplător Germania nazistă a dorit să-și impună dominația în Europa? Nazistul și-au pus ochii și pe Iran, pentru că acesta avea combustibil în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Nu poți să duci război fără combustibil. România are atât petrol, cât și gaze. Ce ne lipsește? Nu este tehnologie. Este o clasă politică pragmatică și profesionistă, care să plaseze interesul țării pe primul plan și să știe să navigheze”, a concluzionat Terheș.
Prețurile petrolului au crescut din nou cu 5%, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu
Prețurile petrolului au urcat, miercuri, din nou influențate de conflictul din Orientul Mijlociu. Lupta continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz, o rută de transport esențială pentru hidrocarburi, în apropierea căreia trei nave au fost din nou lovite.
După ce a scăzut marți, ca urmare a declarațiilor liniștitoare ale lui Donald Trump și a perspectivei eliberării rezervelor strategice de țiței ale Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), prețul barilului de Brent din Marea Nordului a avansat cu 5,05% în jurul orei 9:40 GMT (10:40 la Paris), ajungând la 92,23 dolari, potrivit sursei Le Figaro.
Echivalentul său american, barilul de West Texas Intermediate, a câștigat 5,91%, atingând 88,38 dolari.
Războiul din Orient rămâne un factor central în stabilirea valorii petrolului. Pe de o parte, SUA au anunțat că atacurile aeriene lansate marți de Statele Unite și Israel asupra Iranului au fost cele mai intense de la începutul conflictului, dar și că au eliminat minele marine din Strâmtoarea Ormuz.
Anterior, Donald Trump a affirmat că războiul cu Iran se apropie de final, însă Garda Revoluționară Islamică a răspuns, susținând că „Iranul va decide când se va termina războiul” și că, în cazul continuării acțiunilor ofensive, Teheranul va bloca Strâmtoarea Ormuz: „Iranul nu va permite exportul niciunui litru de petrol din regiune”.
Guvernatorul Băncii Franței se opune subvențiilor publice pentru combustibil
Și Guvernatorul Băncii Franței se opune acordării de subvenții publice pentru a compensarea majorării prețurilor la combustibil. „Nu mai avem bani”, a fost avertizamentul guvernatorului.
Guvernatorul Băncii Franței, François Villeroy de Galhau, a lansat un avertisment sever cu privire la cererile unor politicieni legate de reducerea efectului scumpirilor de la stațiile de carburanți, potrivit Le Figaro.
„Noi, francezii, nu mai avem bani”, a spus guvernatorul, miercuri, în timpul unui interviu pentru postul de radio RTL.
El a adăugat că orice subvenție îi va afecta pe toți francezii pe termen lung.
„Dacă vom crește și mai mult deficitele și datoria, acest lucru îi va penaliza pe francezi. Aceasta se traduce printr-o creștere a ratelor dobânzilor pe termen lung. (…) Și acest lucru este rău pentru francezii cu ipoteci”, a adăugat François Villeroy de Galhau.
În timp ce prețurile petrolului cresc vertiginos, opoziția din Franța a cerut măsuri de urgență. Unii politicieni vorbesc despre o reducere a taxelor, alții solicită înghețarea prețurilor la combustibil.
Șefa Comisiei Europene: „Decizia de a renunța la energia nucleară a fost o greșeală strategică”
Decizia de a scădea ponderea energiei nucleare în mixul de producție a energiei electrice din Uniunea Europeană a fost o greșeală strategică, având în vedere că blocul nu este nici producător de petrol, nici de gaze, a afirmat marți Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
„Această reducere a ponderii energiei nucleare a fost o alegere, și cred că a fost o greșeală strategică pentru Europa să renunțe la o sursă fiabilă și accesibilă de energie cu emisii reduse”, a declarat ea într-un discurs ținut la un eveniment dedicat energiei nucleare, organizat la Paris, potrivit Reuters.
UE se baza pe energia nucleară pentru o treime din energia electrică în 1990, iar acum ponderea acesteia este de doar aproximativ 15%, a spus ea.
Uniunea Europeană își propune să stimuleze dezvoltarea reactoarelor nucleare mici, pentru a reduce dependența Europei de combustibilii fosili importați, a adăugat ea.
„Asistăm la o renaștere globală a energiei nucleare. Iar Europa dorește să facă parte din acest proces”, a declarat von der Leyen, anunțând o garanție de 200 de milioane de euro din partea UE pentru a stimula investițiile în dezvoltarea reactoarelor modulare mici.
Banii vor proveni din Sistemul de comercializare a emisiilor al UE, a spus ea.
„Vrem ca această nouă tehnologie să fie operațională până la începutul anilor 2030”, a spus ea.
Von der Leyen a afirmat că creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie cauzată de războiul din Orientul Mijlociu a fost o „amintire dură” a vulnerabilității Europei ca importator de combustibili fosili și a subliniat importanța creșterii producției de energie din surse regenerabile și reactoare nucleare.
UE analizează plafonarea prețului gazelor în contextul războiului din Iran
Uniunea Europeană examinează posibilitatea stabilirii unui plafon pentru prețul gazelor, în cadrul unui pachet mai amplu de măsuri menit să diminueze influența acestui combustibil asupra prețurilor energiei electrice și să protejeze consumatorii de volatilitatea extremă, transmite Bloomberg, conform Agerpres.
Cotațiile futures la gaze în Europa au crescut semnificativ din cauza războiului din Orientul Mijlociu, demonstrând din nou cât de expus este continentul la piețele globale ale energiei. Însă, chiar înainte ca președintele american Donald Trump să lanseze atacul asupra Iranului, Europa se gândea cum să reducă prețurile la gaze, pentru a evita închiderea mai multor fabrici din cauza creșterii costurilor.
„Este crucial să diminăm impactul costurilor atunci când gazul stabilește prețul energiei electrice”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, europarlamentarilor reuniți la Strasbourg. Alte măsuri analizate includ o utilizare mai eficientă a acordurilor de achiziție a energiei electrice și a contractelor pentru diferență, măsuri de ajutor de stat, precum și subvenționarea prețurilor la gaze, a spus von der Leyen.
Șefii de stat și de guvern din UE se vor întâlni săptămâna viitoare și vor cere acțiuni mai concrete pentru a reduce prețurile pe termen scurt. În timpul crizei energetice din 2022-2023, blocul comunitar a introdus o plafonare de urgență a prețului gazelor, chiar dacă măsura nu a fost aplicată. Deși prețurile la gaze au crescut brusc de la începutul conflictului iranian, acestea rămân mult sub nivelurile maxime atinse în timpul crizei energetice.
„Orice formă de plafonare sau subvenție a prețului gazelor ar fi extrem de contraproductivă pentru Europa. Scăderea artificială a prețului gazelor ar stimula cererea pentru această marfă rară sau scumpă, aggravând situația și provocând un cost uriaș pentru finanțele publice”, a declarat Simone Tagliapietra, analist la centrul de reflexie Bruegel din Bruxelles.
La bursa de la Amsterdam, unde se stabilesc prețurile de referință la gaze în Europa, cotațiile futures au crescut miercuri cu 6,1%, tranzacționându-se peste 50 de euro pe megawatt-oră în jurul orei 10:41 a.m. Comparativ, la începutul acestei săptămâni, cotațiile au ajuns aproape la 70 de euro.
