Potrivit ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, România a avut una dintre creșterile economice cele mai dinamice din UE, devenind un exemplu de referință înuiltă pentru reducerea decalajului față de țările avansate, după cum a afirmat la reuniunea regională „The Economist Romania Government Roundtable”.
Creștere economică considerabilă
„Doresc să evidențiez că cea mai convingătoare dovezi că fondurile europene sunt esențiale pentru progresul României este să analizăm orașele. În 2007, România se situa la 44% din media UE în ceea ce privește puterea de cumpărare. Astăzi, am ajuns la 80%. Dacă excludem Irlanda din statistică, având în vedere influența activelor străine, România este țara cu cel mai mare ritm de convergență. Bineînțeles, există polarizare regională în ceea ce privește PIB-ul, dar România reprezintă un model clasic despre cum, prin utilizarea fondurilor europene — peste 108 miliarde de euro primite — am realizat ce părea imposibil: ridicarea de la 44 la 80 (PIB pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare față de media UE – n.r.). Este vital să recunoaștem că, din punct de vedere al vitezei de recuperare a decalajului, suntem mult înaintea Poloniei sau a altor țări din regiune. Acest fapt este cu adevărat semnificativ și dovedește că atunci când gestionezi eficient fondurile europene, poți obține astfel de rezultate”, a declarat Dragoș Pîslaru, potrivit AGERPRES.
Conform ministrului, post-aderarea, România a avut o perioadă de „relaxare” și s-a bazat intens pe un model de expansiune economică condus de consum. Consumul a fost un motor important pentru creștere, însă acest model a prezentat și dezechilibre.
„Totuși, punctul cheie este că suntem într-un moment esențial de transformare a modelului economic. Trecem de la o economie axată pe consum la una centrată pe investiții. În prezent, ne bazăm în principal pe investiții publice. Acest proces se observă în faptul că finalizăm autostrăzile, modernizăm sistemul feroviar, rețelele de apă și canalizare și altele. Aceste lucruri se petrec chiar acum. Este o dovadă palpabilă că investim în infrastructura de bază”, a spus Dragoș Pîslaru.
Schimbare structurală
Ministrul a arătat că viitorul vizează o tranziție de la accentul pe investițiile publice către un model care stimulează investițiile private.
„Conceptul central este să trecem de la o situație în care primești un euro și cheltuiești un euro, din care 80% este alocat sectorului public și 20% sectorului privat, la una în care cel puțin o treime, dacă nu mai mult, este asigurată de sectorul privat, prin utilizarea efectului de levier”, a explicat Dragoș Pîslaru.
Potrivit lui, România se clasă pe locul opt în UE pentru plățile efective din politica de coeziune și pe locul doi pentru ritmul de absorbție.
„Am utilizat deja 9 miliarde de euro din fondurile de coeziune, ceea ce este remarcabil. Deci, și politica de coeziune funcționează. Pentru perioada 2027-2034 avem o perspectivă foarte importantă pentru predictibilitate și planificare. Ideea esențială este că Guvernul, și în special ministerul meu, se transformă într-o instituție financiară care multiplică investițiile. Dorim ca IMM-urile să nu se mai adreseze direct ministerului, ci să se informeze la intermediarii financiari, bănci sau fonduri de investiții. Prin această abordare, estimăm că vom putea mobiliza între 60 și 70 de miliarde de euro pe piețele financiare și prin proiecte strategice în intervalul 2024-2030”, a declarat Dragoș Pîslaru.
