În valul de documente recent publicate legate de cazul lui Jeffrey Epstein, au apărut referiri explicite la România, în special prin prisma unor evidențe financiare și a unui material intern de conformitate bancară despre traficul de persoane.
Menționările nu descriu o „ramură românească” a rețelei Epstein și nu indică existența unor anchete deschise în România, însă introduc două elemente concrete: un cont bancar localizat în Iași, la Banca Transilvania, indicat ca destinație pentru plăți, și România ca „țară-sursă” în cadrul unui rezumat intern despre traficul de persoane.
Ambele apariții sunt în documente de instanță din dosare civile care au fost încărcate pe platforma publică a Departamentului de Justiție al SUA. Fragmentele sunt reluate acum în dezbaterea publică pe fondul noilor publicări și al presiunilor politice pentru transparență totală.
Departamentul de Justiție a început să publice un prim lot de documente în baza Epstein Files Transparency Act, însă publicații americane și parlamentari au criticat faptul că livrarea a fost parțială, întârziată și puternic redactată, invocându-se protejarea victimelor și anchete în derulare.
În paralel cu „pachetul” din 2025, în spațiul public au reintrat în atenție și documente mai vechi, deja publice, provenite din litigii civile din SUA și găzduite tot pe justice.gov. Acestea sunt relevante pentru România, pentru că includ atât mențiunea Iași/Banca Transilvania, cât și citarea unui „Human Trafficking Overview” în care România apare într-o listă de țări din Europa de Est.
Cea mai directă referire la România apare într-un raport de expertiză financiar-contabilă depus în cauza „Government of the United States Virgin Islands v. JPMorgan Chase Bank, N.A.”, un litigiu civil care a vizat rolul băncii în gestionarea relației cu Jeffrey Epstein. În raport, expertul arată că o fundație controlată de Epstein figurează cu plăți către femei de peste 30.000 de dolari, pe baza declarațiilor fiscale și a extraselor de cont analizate.
În același pasaj este menționat explicit că plățile către un beneficiar al cărui nume este redactat „au fost făcute către un cont la Banca Transilvania”, iar localizarea indicată este „în Iași, România”. Totalul plăților prezentat în tabelul respectiv este de 30.362,14 dolari.
Documentul adaugă că persoana către care au fost direcționate plățile către contul din Iași este descrisă drept „unul dintre cei patru presupuși co-conspiratori ai lui Epstein” în legătură cu acuzațiile din 2008, fără ca raportul public să includă numele (redactat) al beneficiarului.
Din formularea raportului nu rezultă că banii ar fi fost trimiși unei instituții din România sau că ar fi existat o „investigație românească”, ci că o destinație a unor plăți asociate lui Epstein a fost un cont bancar identificat ca fiind la Banca Transilvania, în Iași.
Trebuie reținut și că raportul este produs în contextul unei proceduri civile, cu scopul de a susține teza că banca ar fi trebuit să sesizeze „red flags” și tipare suspecte legate de clientul Epstein, nu de a formula acuzații penale în România.
A doua mențiune relevantă pentru România vine dintr-un document depus tot în litigiile din SUA, unde este citat un material intern al JPMorgan din 2008, denumit „Human Trafficking Overview”, pregătit în cadrul funcțiilor de conformitate (AML). Acolo este reprodusă ideea că „aproape două treimi” dintre femeile traficate pentru prostituție ar proveni din Europa de Est și sunt menționate „țări din fostul bloc estic precum Albania, Moldova, România, Bulgaria, Rusia, Belarus și Ucraina” ca state identificate drept surse majore pentru femei și copii.
În documentul depus la dosar, această citare este folosită pentru a întări argumentul reclamanților că banca avea deja, instituțional, o sensibilitate sporită față de fenomenul traficului de persoane și, în acest context, ar fi trebuit să trateze relația cu Epstein ca un risc reputațional și de conformitate major.
Cazul Jeffrey Epstein are o istorie lungă și controversată, cu un punct de cotitură în 2008, când Epstein a încheiat o înțelegere în Florida și a fost condamnat pentru infracțiuni legate de solicitare/procurare, în urma unei investigații care începuse cu acuzații de abuz asupra unei minore.
Epstein a fost arestat din nou în 2019, pe acuzații federale de trafic sexual, însă a murit în detenție în același an, iar Inspectorul General al DOJ a consemnat ulterior că medicul legist din New York a stabilit decesul ca sinucidere.
Ghislaine Maxwell, asociata sa apropiată, a fost condamnată și ulterior, în 2022, a fost condamnată la 20 de ani de închisoare pentru rolul într-o schemă de recrutare și abuz asupra unor minore, conform comunicatului oficial al procurorilor federali din SDNY.
Pentru România, esențialul este că documentele indică existența unui canal financiar concret, printr-un cont bancar localizat la Banca Transilvania, Iași, asociat cu plăți descrise ca parte dintr-un tipar suspect în ecosistemul financiar al lui Epstein.
În același timp, citarea României într-un „Human Trafficking Overview” arată că țara apare în arhiva Epstein nu doar ca un punct de pe hartă, ci și ca parte a unui cadru mai larg de risc regional invocat în discuțiile de conformitate bancară și în argumentația de instanță privind ce „ar fi trebuit să știe” o bancă despre un client cu istoric penal.
Rămâne însă o zonă mare de necunoscut, pentru că publicările recente sunt contestate pentru redactări și pentru lipsa unor materiale considerate „cheie” pentru înțelegerea completă a rețelelor și a facilitării logistice și financiare din jurul lui Epstein, iar chiar și documentele civile accesibile public sunt fragmentare și selectate pentru scopuri procesuale specifice.
