Nevoia de a da vina pe greaua moștenire și a justifica imaginea „eroului salvator” a generat dezbateri aprinse privind cauzele deficitului bugetar efectiv de 8,7% din PIB (metodologie cash) și 9,3% din PIB (metodologie ESA) din anul 2024, cel mai înalt dintre țările UE.
Într-un mod ipocrit, aceste discuții erau în toi când mașina se deplasa pe autostrăzile și drumurile expres construite, atunci când copiii mergeau să învețe în școli și universități renovate iar pacienții primeau un plus de calitate în spitale prin investițiile masive în acestea și cabinetele de medicină de familie renovate/modernizate.
Într-un mod la fel de ipocrit, discuțiile despre deficitul din 2024 aveau loc la masă cu bunici cărora li se reda, în sfârșit, dreptatea, prin creșterea medie de 40% a pensiilor, efect al indexării și recalculării conform legii și angajamentelor europene asumate.
Deficitul bugetar efectiv anunțat de Ministerul Finanțelor pentru încheierea anului 2025 este de 8,4% din PIB (metodologie cash și ESA), egal cu cel estimat de Comisia Europeană în ultima prognoză (noiembrie 2025). Un deficit cu 7 miliarde lei mai mare și cu 0,3pp mai mic (metodologie cash) decât cel de anul trecut.
Având în vedere ipotezele macroeconomice estimate în ultima prognoză a Comisiei Europene, nivelul deficitului bugetar care ar stabiliza ponderea datoriei guvernamentale în PIB în anul 2025 ar fi de 3,8%, sensibil sub nivelul țintă. Anul viitor, deficitul bugetar efectiv care ar stabiliza ponderea datoriei guvernamentale în PIB ar fi de 3,7% din PIB, mult sub ținta estimată a deficitului bugetar efectiv, de 6,2% din PIB.
Ponderea datoriei guvernamentale în PIB va crește de la 54,8% din PIB în anul 2024 la un estimat de 59,1% din PIB în anul 2025 și 61,1% din PIB în anul 2026. România se află la jumătatea clasamentului țărilor UE la acest indicator.
Ultimele date prognozate de Comisia Europeană indică în cazul României o compoziție dezechilibrată a ajustării. Astfel din reducerea deficitului bugetar în anul 2026 (de 2,2pp din PIB, de la 8,4% din PIB în 2025 la 6,2% din PIB în 2026), 40% vine din creșterea veniturilor bugetare (de la 35,7% din PIB în 2025 la 36,6% din PIB în 2026) și 60% din reducerea cheltuielilor bugetare (de la 44,1% din PIB în 2025 la 42,8% din PIB în 2026). Este încă o dovadă a lipsei de echitate a consolidării fiscal-bugetare din România.
Singura șansă rămâne o consolidare fiscal-bugetară bazată pe progresivitate concomitent cu stimularea creșterii economice prin măsuri de relansare bazate pe investiții și export, inclusiv în sectoare cu valoare adăugată tehnologică ridicată.
