Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat joi, la Roma, că este „destul de încrezător” că țările din alianță vor ajunge la un acord privind creșterea cheltuielilor de apărare la summitul Alianței Nord-Atlantice din 24-25 iunie. Acest comentariu a fost făcut în marja unei reuniuni la Roma cu miniștrii de externe din principalele economii europene, care și-au „reafirmat” într-un comunicat de presă comun „angajamentul pentru o Europă mai puternică și mai suverană, capabilă să-și apere cetățenii și interesele”.
În formatul numit „Weimar”, din care fac parte Franța, Germania și Italia, Mark Rutte și aliații săi europeni au discutat despre cheltuielile lor în domeniul apărării înaintea summitului G7 din Canada, din 15-17 iunie, unde Donald Trump va fi îndemnat să fie mai agresiv față de Rusia. Această reuniune va fi urmată de summitul NATO la Haga, la 24 și 25 iunie, unde accentul va fi pus pe obiectivul stabilit de Donald Trump, care cere Europei și Canadei să se angajeze să cheltuiască cel puțin 5% din PIB pentru apărare, în caz contrar riscând să-și piardă securitatea.
Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a declarat joi că țara sa are nevoie de cel puțin 10 ani pentru a crește cheltuielile pentru apărare și a se conforma noilor obiective care urmează să fie convenite de NATO, adăugând că un acord în acest sens ar putea fi încheiat în curând. Italia este una dintre țările cu cele mai mici cheltuieli pentru apărare din cadrul alianței militare occidentale, cheltuind doar 1,49% din produsul intern brut anul trecut, față de obiectivul actual de 2%, potrivit datelor NATO.
Roma a declarat că va respecta obiectivul de 2% în 2025, dar în principal printr-o serie de modificări contabile care adaugă la calculele bugetului apărării elemente care nu erau incluse anterior. Ministrul apărării, Guido Crosetto, a declarat în parlament că „nu este posibil” ca Italia să îndeplinească condiția SUA ca aliații NATO să-și majoreze bugetele de apărare la 5% din PIB și a afirmat că nici un obiectiv intermediar de 3,5% „nu este ușor de atins”.
Italia are o marjă de manevră limitată în ceea ce privește cheltuielile, datoria publică masivă fiind estimată să crească până la aproape 138% din PIB în 2026, înainte de a scădea ușor în anul următor. „Menținem o poziție conservatoare în această chestiune, deoarece nu dorim ca alte investiții cheie, cum ar fi cele în sănătatea publică sau cheltuielile sociale, să fie afectate”, a declarat Crosetto, adăugând că fiecare guvern din cadrul NATO va trebui să discute angajamentele pentru cheltuielile de apărare cu parlamentele naționale.
