În România, țara cu cei mai mulți oameni plecați peste hotare din Europa, ideea că migranții vor să le fure locurile de muncă românilor sau să îi înlocuiască complet se propagă tot mai mult. Politicienii partidelor extremiste îndeamnă la renegarea muncitorilor străini, iar pe străzi și la locurile de muncă încep să apară violențe.
Marți seară, pe o stradă din București, un cetățean străin care făcea livrări cu bicicleta a fost lovit de un tânăr care i-a cerut să se întoarcă în țara lui, susținând că este un „invadator”. Săptămâna trecută, mai mulți muncitori români și din Nepal, angajați într-o fabrică de mobilă din Baia Mare, s-au bătut în unitatea de producție.
Formațiunile cu discursuri extremiste de la noi din țară au avut numeroase poziții de-a lungul timpului împotriva migranților. Deputatul AUR Dan Tănasă i-a îndemnat recent pe oameni, printr-o postare pe Facebook, să refuze comenzile, dacă acestea nu sunt livrate de români. Tot acesta a declarat în Parlament, în luna mai, că nu vrea să vadă „picior de azilant și de refugiat în România”.
Recent, liderul AUR, George Simion, a inițiat un sondaj ad-hoc pe pagina lui de Facebook, unde și-a întrebat urmăritorii dacă ar trebui expulzați mai mulți cetățeni pakistanezi care au fost prinși după ce au capturat lebede pe râul Argeș, iar Diana Șoșoacă a vorbit despre „înlocuirea planificată a poporului român”.
Specialiștii spun că „problema” migranților reprezintă o nouă temă de campanie, într-o societate mult prea tensionată după anularea alegerilor. Adriana Iftime, vicepreședintă a Patronatului Societăților din Construcții, susține că de 10 ani în România este o criză a forței de muncă.
Răzvan Petri, fondator „Politica la Minut”, este de părere că partidele extremiste folosesc tema migranților pentru a aduna capital de imagine. „Noi am avertizat încă de anul trecut, spunând că se prefigurează a fi o nouă temă de campanie pentru partidele extremiste. Odată cu trecerea pandemiei, aclimatizarea războiului pe care îl avem la graniță, extremiștii au nevoie de un nou inamic fals”, explică acesta.
Cătălin Raiu, membru în colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, a explicat pentru Digi24.ro că, în urma anulării alegerilor prezidențiale de anul trecut, valul de extremism a crescut: „După noiembrie 2024 avem în România un val de populism și extremism pe care societatea noastră nu l-a mai experimentat și asta generează comportamente care devin modele pentru diferiți oameni”.
Instituțiile statului sunt depășite de valul de incitare la ură pe social media, iar reprezentantul CNCD susține că, pentru a face acțiuni mai ample, instituțiile au nevoie de o mai bună finanțare. Anul 2022 a reprezentat un „boom” al aducerii de angajați străini pe piața forței de muncă din România, iar până în prezent, cotele s-au păstrat la nivelul anului 2022.
