Președintele Karol Nawrocki a pus în mișcare o propunere de organizare a unui referendum național referitor la continuarea aplicării politicilor climatice ale UE în Polonia, argumentând că acestea au generat costuri în creștere pentru gospodării și firme, conform informațiilor din presa locală.
Totuși, perspectivele de succes ale președintelui – susținut de opoziția de dreapta – sunt reduse, deoarece convocarea unui referendum necesită avizul Senatului, unde guvernul, mai liberal și prietenos cu UE, deține majoritatea.
Joi, Nawrocki a declarat că va depune la Senat o cerere pentru organizarea unui referendum programat pentru 27 septembrie, adresând polonezilor următoarea întrebare:
Sunteți de acord cu politica climatică a UE, care a condus la creșterea costului vieții pentru cetățeni, a prețurilor la energie și a cheltuielilor pentru activități comerciale și agricole?
În declarația sa, președintele a subliniat că scopul inițiativei nu este să se opună protecției mediului sau aderării Poloniei la UE, ci să „garanteze dreptul polonezilor de a decide asupra ritmului, amplitudinii și costurilor tranziției”.
El a criticat politicile UE, cum ar fi Pactul Verde și Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), ca fiind „responsabile pentru prețuri mai mari la energie, scăderea competitivității și reducerea producției agricole”.
În campania prezidențială de anul trecut, Nawrocki a atacat în mod constant politicile climatice ale UE și a pledat pentru menținerea dependenței Poloniei de cărbune.
Problema a revenit recent în prim-plan politic, după ce partidul conservator de opoziție Lege și Justiție (PiS), care l-a susținut pe Nawrocki la alegeri, a cerut în martie retragerea unilaterală a Poloniei din ETS.
Guvernul avertizează că, întrucât ETS face parte din legislația UE, nerespectarea acestuia ar atrage sancțiuni financiare substanțiale. Singura alternativă ar fi părăsirea totală a UE, pe care autoritățile acuză PiS și pe Nawrocki că ar dori să o realizeze.
În schimb, guvernul susține că desfășoară lobby în cadrul UE și al altor state membre pentru a tempera politicile climatice. În ultimele săptămâni a anunțat că unele ajustări ale ETS au fost deja adoptate, altele urmând să fie prezentate pe parcursul anului.
Cum se poate organiza un referendum
Constituția Poloniei conferă președintelui competența de a convoca un referendum. Pentru ca acesta să poată fi organizat, propunerea trebuie să fie aprobată de majoritatea membrilor Senatului, printr-un vot în care să fie prezenţi cel puțin jumătate din senatori.
Având în vedere că coaliția de guvernare controlează 63 din cele 100 de locuri din Senat, pare foarte probabil ca inițiativa lui Nawrocki să nu obțină votul necesar.
„Această propunere va ajunge acolo unde îi este locul: la gunoi”, a scris vicepreședinta Senatului, Magdalena Biejat, pe rețelele de socializare. „Seceta și dependența de cărbune și petrol sunt cele care determină creșterea prețurilor la alimente și energie. Nu UE.”
Un eventual referendum ar fi obligatoriu doar dacă participă cel puţin 50 % dintre alegătorii înscriși. Referendumurile anterioare au avut dificultăţi în a depăși această limită – cel din 2015 privind reforma sistemului electoral a înregistrat o prezență de numai 7,8 %.
În 2023, PiS, aflat la putere la acea vreme, a organizat un referendum simultan cu alegerile parlamentare. Deşi rata de participare la vot a atins un record de 73,4 %, numai 40,9 % dintre alegători au răspuns la întrebările referendumului, mulţi alegând să îl boicoteze.
Politica energetică a Poloniei și creșterea prețurilor
Polonia continuă să producă aproximativ jumătate din energia sa electrică din cărbune, cea mai mare proporție din UE, iar circa o treime dintre gospodării încălzește casele cu cărbune.
Atât administrația PiS, cât și actualul guvern condus de premierul Donald Tusk, s‑au angajat în tranziţia către surse cu emisii reduse sau zero – energie nucleară, gaz, eoliană și solară.
Totuşi, ambele fac apel la Bruxelles pentru sprijin suplimentar și înţelegere, argumentând că dependenţa istorică de cărbune și moştenirea industrială comunistă fac tranziţia energetică deosebit de dificilă.
Polonia se situează printre ţările cu cele mai ridicate preţuri la electricitate din UE, ajustate la costul vieţii. Analizatorii observă că, deşi politicile climatice ale UE contribuie parţial la aceste costuri, există şi alţi factori semnificativi.
Rezervele de cărbune ale Poloniei sunt printre cele mai scumpe din lume, iar statul cheltuie anual miliarde de zloţi în subvenţii pentru exploatarea minieră neprofitabilă.
Dependenţa de combustibilii fosili a crescut, exponând ţara la șocuri energetice externe, inclusiv cele generate de conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu.
Un alt element ce alimentează preţurile ridicate este ponderea taxelor în factura de energie electrică – cea de‑a doua cea mai mare din UE, puţin peste 40 % după Danemarca (47,7 %). La nivelul Uniunii, taxele şi impozitele au reprezentat 27,6 % din facturile de energie în prima jumătate a anului 2025.
