Aceasta reprezintă a patra oară când se încearcă alcătuirea unui executiv cu atribuții depline, după prăbușirea Cabinetului condus de Ilie Bolojan. Proiectul anterior, cel avansat de Siegfried Mureșan, a fost respins în ședința parlamentară de miercuri: numai 182 de aleși au votat în favoarea sa, mult sub pragul de 233 de voturi cerute pentru investitură.
Nicușor Dan a afirmat acum că dorește accelerarea ieșirii din impas. Dialogurile încep la ora 14:00 cu social-democrații și continuă la intervale de jumătate de oră cu AUR, PNL, USR, UDMR, minorități și celelalte formațiuni. Senatorii și deputații neafiliați sunt ultimii convocați, la ora 19:00. Se preconizează ca șeful statului să comunice noua desemnare tot în cursul aceleiași zile.
Două scenarii majore se află pe masa președintelui Nicușor Dan
Prima schemă presupune o soluție politică: Sorin Grindeanu în funcția de premier și un cabinet sprijinit doar de PSD.
Social-democrații se prezintă la Cotroceni cu cererea ca șeful formațiunii să fie desemnat prim-ministru. Un astfel de executiv ar necesita, totuși, sprijin parlamentar suplimentar pentru a trece de votul legislativului și pentru a-și putea desfășura activitatea.
A doua opțiune, pe care șeful statului o favorizează acum, vizează desemnarea unui premier independent sau tehnocrat, în jurul căruia să se poată construi o majoritate parlamentară.
Președintele are pe listă mai multe propuneri. Dintre acestea, publice sunt Alexandru Nazare, ministru interimar al Finanțelor, Leonardo Badea, viceguvernator al Băncii Naționale, și Eugen Tomac, consilier prezidențial. Tot în această perioadă a mai fost invocat și numele diplomatului Luca Niculescu.
Avantajul unui premier independent este clar: acesta trebuie să fie suficient de acceptabil pentru PSD, PNL și UDMR pentru a strânge cele 233 de voturi parlamentare necesare, fără ca formațiunile să fie nevoite să renunțe public la pozițiile radicale asumate recent.
Condițiile care blochează obținerea majorității
Dificultatea lui Nicușor Dan nu constă în absența unor candidați la funcția de premier, ci în calculele parlamentare.
Președintele a exclus categoric participarea AUR la guvernare și, conform informațiilor din mediul negocierilor, nu vrea ca executivul viitor să depindă de voturile formațiunii lui George Simion. Șeful statului și-a argumentat poziția prin angajamentul de a menține direcția pro-occidentală și stabilitatea financiară a României.
Și PSD arată că o guvernare cu AUR nu este luată în calcul și încearcă să alcătuiască o formulă în jurul propriei propuneri sau a unui tehnocrat agreat de partid.
USR adoptă o poziție contrară celei a PSD. Dominic Fritz a solicitat din nou alegeri anticipate, iar formațiunea a comunicat că nu va sprijini un cabinet în care să fie incluși social-democrații.
PNL se prezintă la Cotroceni fără o nouă propunere oficială de premier, în urma eșecului lui Siegfried Mureșan. În cadrul partidului există totuși opinii divergente despre raportarea la PSD: o parte a liberalilor ar tolera o guvernare mixtă cu social-democrații, iar alții ar fi dispuși cel mult să acorde votul pentru deblocarea crizei politice.
UDMR dorește reconstituirea unei coaliții cât mai apropiate de fosta formulă guvernamentală, exclusiv fără USR, în contextul politic actual.
Toate aceste condiționări fac ca reușita obținerii celor 233 de voturi să rămână provocarea centrală pentru orice premier desemnat.
România a trecut de testul S&P, dar a primit un semnal de alarmă
Noul prim-ministru va fi desemnat la scurt timp după una dintre cele mai importante evaluări financiare ale României din anul curent.
S&P Global Ratings a hotărât vineri seara să păstreze ratingul suveran al României la BBB-/A-3, ultima treaptă a categoriei investiții. Astfel, țara a evitat coborârea în categoria „junk”, deși orizontul ratingului rămâne negativ.
Însă verdictul a venit cu o condiție care exercită o presiune suplimentară tocmai asupra negocierilor politice de luni.
S&P afirmă că scenariul de bază presupune ca România să reușească să formeze un Guvern și să prezinte un cadru bugetar credibil pentru 2027 și 2028. Agenția avertizează că un proces îndelungat de formare a executivului, care ar frâna reducerea deficitului, poate determina scăderea ratingului.
S&P estimează pentru 2026 un deficit bugetar de circa 6,25% din PIB, după 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024, dar consideră că stabilitatea politică și continuarea consolidării fiscale sunt esențiale pentru perioada următoare. Agenția prognozează un deficit de 5,8% în 2027 și de 5% în 2028.
Pe lângă aceasta, toate cele trei mari agenții de rating – S&P, Fitch și Moody’s – mențin o perspectivă negativă asupra ratingului suveran al României. Acest lucru implică faptul că viitorul Guvern va prelua puterea la Palatul Victoria cu un spațiu foarte redus pentru experimente fiscale sau pentru o nouă perioadă de blocaj politic.
