Piaţa forței de muncă după aderarea României la UE
Raluca Turcan a subliniat impactul benefic al integrării României în Uniune, în ceea ce privește piaţa muncii.
„După intrarea în UE, piaţa muncii din România a cunoscut cea mai rapidă evoluţie din toată regiunea. Salariul mediu net a depășit 5.500 lei în anul 2026 (de la circa 866 lei la data aderării, 1 ianuarie 2007), iar România a înregistrat una dintre cele mai accelerate creşteri ale venitului real pe cap de locuitor. Aderarea la UE a generat mii de oportunităţi, atât pe plan intern, cât şi în spaţiul comunitar, iar dezvoltarea internetului a adus flexibilitate pe piaţa muncii și a deschis noi perspective pentru angajaţi şi angajatori”, afirmă Turcan în mesajul postat vineri pe Facebook.
Productivitate scăzută și povară fiscală
Deputata PNL a semnalat că persistă probleme precum productivitatea redusă faţă de media europeană și nivelul ridicat al sărăciei în rândul salariaţilor, menţionând presiunea fiscală cu care se confruntă.
„Productivitatea muncii în România rămâne semnificativ sub media UE în termeni nominali (aprox. 18‑20 euro/oră versus ~45‑48 euro/oră la nivel european). În același timp, sărăcia în muncă este ridicată: aproximativ 14‑15% dintre angajaţi se află în risc de sărăcie, comparativ cu ~9‑10% media UE. În plus, povara fiscală pe muncă rămâne foarte mare. Un angajat primeşte în mână cam 58‑59% din salariul brut”, precizează postarea.
Soluţiile propuse
Turcan a pledat pentru reforme ce vizează reducerea impozitării forței de muncă şi creşterea flexibilităţii pieţei.
„De aceea consider că noile forme de lucru pe care le-am propus sunt mai actuale ca oricând. Prima: eliminarea supraimpozitării contractelor part‑time. După introducerea acestei măsuri, costurile pentru angajatori au crescut, iar zeci de mii de contracte part‑time au dispărut din piaţă. Celelalte două: contractul la cerere și contractul cu mai mulţi angajatori, reprezintă instrumente moderne pentru o piață a muncii flexibilă. Contractul la cerere răspunde nevoii de activităţi intermitente, iar contractul cu mai mulţi angajatori reduce birocraţia și sporește mobilitatea. Ambele pot combate munca la negru și pot atrage pe piaţă categorii care au nevoie de program flexibil”, a adăugat deputata.
