Tradițiile și obiceiurile de Anul Nou sunt foarte importante în cultura românească. În această perioadă, se amestecă sărbători păgâne reinterpretate în perspectivă creștină, țărănească și teologică. Colindele sunt un element esențial al acestor tradiții, fiind practicate în diferite zone ale țării.
În Moldova și Muntenia, se umblă cu Capra de Anul Nou, în timp ce în Transilvania, acest obicei se practică de Crăciun. Copiii umblă cu Steaua, fiind numiți „stelari”, „colindari” sau „crai”. În Muntenia, flăcăii umblă în noaptea din ajun și în ziua de Sfântul Ion cu un soi de urături speciale, fiind conduși de un popă.
Un alt obicei important este „Plugușorul”, care se practică de sărbătoarea Anului Nou. Acesta implică recitarea unui text versificat care spune istoria facerii pâinii, la care participă toți membrii comunității.
Jocul Ursului și Jocul Caprei sunt două obiceiuri străvechi care se păstrează încă la români. Jocul Ursului este specific zonei Moldovei, în timp ce Jocul Caprei se practică în diferite părți ale țării. Aceste jocuri au un caracter augural și sunt aducătoare de fertilitate.
În plus, există și superstiții legate de Anul Nou, cum ar fi aceea că nu este bine să dai bani pe 31 decembrie și 1 ianuarie, sau că este bine să ai bani în buzunar în noaptea de Revelion. Se consideră, de asemenea, că e bine să ai vâsc pe masă, struguri și smochine, care simbolizează belșugul.
Pe lângă aceste obiceiuri și superstiții, românii mai au și alte tradiții, cum ar fi „Mersul cu Buhaiul” sau „Umblatul cu Sorcova”. Acestea sunt doar câteva exemple ale bogatelor și variatelor tradiții și obiceiuri de Anul Nou din România.
